Cum ar putea pierde Romania un miliard de euro din neexploatarea unei surse de finantare cu zero costuri?
Autor:
Roxana Petrescu
03.04.2009
Tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera este deocamdata o mare necunoscuta pentru companiile locale, care pierd astfel, in plina criza, sute de milioane de euro care stau gratis, la dispozitia fiecarei unitati.
Potrivit informatiilor primite de la Ministerul Mediului, 229 de companii romanesti fac parte din Planul National de Alocare al Romaniei in perioada 2008-2012. Rafinarii, fabrici de ciment, de fabricare a sticlei, ceramicii sau hartiei fac toate parte din aceasta schema.
Aceste companii, in functie de gradul de poluare, primesc anual un numar de certificate de emisii. Certificatele pe care nu le consuma le pot vinde si astfel pot face rost de bani pentru sustinerea anumitor programe de investitii. Cum criza a lovit in activitatea de productie a majoritatii companiilor, numarul de certificate de emisii disponibile este in crestere, numai ca tocmai acest lucru ar putea duce la scaderea pretului certificatelor.
„Numarul total de certificate alocate companiilor din Romania, acoperite de schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera a fost de 349.671.593 de certificate, reprezentand aproximativ 69.934.319 certificate anual in perioada 2008-2012", spun reprezentantii Ministerului Mediului.
Certificatele sunt alocate companiilor in mod gratuit pana in 2012, dupa care acestea vor trebui cumparate de pe piata.
O companie, daca vrea sa-si vanda certificatele in surplus, fie poate sa apeleze la serviciile unei companii specializate in acest domeniu, fie se poate inregistra pe bursa de profil Bluenext (membru al NYSE).
Problema este ca in Romania, anul trecut circa 20 de milioane de certificate nu au fost utilizate, au fost un surplus, iar cum nu au fost folosite, acesti bani s-au pierdut, potrivit reprezentantilor Pravda Capital, o companie din Cehia, specializata in tranzactiile cu emisii de CO2. Concret, daca firmele ar fi vandut, de exemplu, in septembrie acest surplus de certificate ar fi facut rost de 500 de milioane de euro, fonduri de finantare gratuite, in contextul in care pretul unui certificat era de 25 de euro.
Acum insa, preturile au scazut si au ajuns la 11,7 euro pe certificat, ceea ce inseamna ca firmele romanesti au pierdut intr-un an peste 250 de milioane de euro, doar pentru ca nu au stiut cand sa-si tranzactioneze certificatele. Mai mult, daca acest pret se va pastra, desi analistii spun ca va continua sa scada, pana la sfarsitul perioadei de alocare, adica 2012, pierderile companiilor din Romaniei se vor ridica la circa un miliard de euro, daca nivelul de certificate nefolosite va ramane constant, bani care ar fi putut fi folositi pentru retehnologizari, achizitii sau salarii.
De ce se intampla totusi aceste lucruri?
„Suntem prezenti pe piata locala de circa patru luni, iar din discutiile pe care le-am avut pana acum cu diferite companii reiese o reticenta majora a acestora in a accesa aceste fonduri care raman pana la urma neutilizate. Practic, fiecare companie sta cu o banca in interior, dar cu toate acestea fondurile care pot fi accesate din vanzarea certificatelor de CO2 raman neatinse. Am intalnit companii care ne-au spus: Operam pe aceasta piata in bezna si de aceea nu avem curaj sa tranzactionam. Preferam sa strangem certificatele si poate sa le vindem in 2013, la sfarsitul perioadei", spune Jan Pravda, directorul general al Pravda Capital. Compania si-a deschis recent si un birou pe piata locala si deja a inceput discutiile cu anumite companii. Aceasta asteptare pana in 2013 ar putea fi insa penalizata, tinand cont de faptul ca acum preturile la certificate sunt pe o panta descendenta, iar nevoia de investitii in cazul multor companii este stringenta. Dupa anul 2013, aceste certificate de emisii nu vor mai fi acordate gratuit, iar companiile vor fi obligate sa-si cumpere necesarul.
In afara de companiile care nu cunosc foarte bine avantajele tranzactionarii certificatelor de emisii, mai sunt si unele companii care considera ca in unele cazuri castigurile sunt prea mici pentru a fi luate in seama.
„In cazul unei companii cu care ne-am intalnit, le-am explicat ca si la o diferenta de 0,2 euro de pret ar putea castiga 20.000 de euro. Raspunsul primit a fost ca 20.000 nu conteaza prea mult, chiar daca cu banii astia si-ar plati salariatii pe o luna", mai spune Pravda.
Interesul pentru aceste fonduri este totusi afisat la nivelul Ministerului Economiei. Institutia a elaborat un proiect prin care intentioneaza sa gestioneze tranzactiile cu certificate de emisii de gaze cu efecte de sera, operatiuni din care apreciaza ca ar putea aduce la bugetul de stat intre 1,25 mld. euro si 2,5 mld. euro.
Aceasta situatie de surplus pe piata a mai existat in 2006, cand pretul certificatelor de emisii a ajuns si la nivelul zero, nivel estimat de brokerii de la Pravda Capital pentru prima data, dar de atunci piata si-a revenit, la nivelul UE existand in prezent o piata de 50 de miliarde de euro a certificatelor de CO2.
„Fiecare tara primeste aceste certificate in functie de negocierile pe care le are cu Comisia Europeana si mai departe alocarea acestora pe companii depinde tot de fiecare tara in parte. Desi este paradoxal, de obicei cei mai mari poluatori primesc si cel mai mare numar de certificate", mai spune Pravda.
Cu toate acestea, sunt si unele cazuri in care companii foarte mari nu primesc necesarul de certificate, cum a fost si cazul Rompetrol Rafinare de anul trecut, care a dat in judecata Guvernul pentru alocarea unui numar foarte mic de certificate.
In cazul in care o companie depaseste numarul de certificate alocat, adica polueaza mai mult decat avea voie, ea este obligata sa cumpere certificatele necesare de la companiile cu surplus si sz plateasca anumite penalizari. La sfarsitul fiecarui an de alocare, orice companie este obligata sa depuna la Agentia Nationala de Protectie a Mediului un numar de certificate egal cu numarul de tone de CO2 emise in atmosfera.
„Primul pas care trebuie facut in acest sens este inceperea tranzactionarii certificatelor care nu sunt folosite", mai spune Jan Pravda.
OPCOM, bursa de energie si de certificate de CO2?
Reprezentantii OPCOM, bursa de energie din Romania, spun ca intentioneaza sa dezvolte si o platforma pentru tranzactionarea certificatelor de emisii de CO2. „OPCOM continua a se dezvolta in vederea extinderii portofoliului de produse, pregatirea in vederea lansarii mediului de tranzactionare voluntara a certificatelor de emisii de CO2 fiind parte a acestor demersuri. Mediile bursiere de tranzactionare a acestor certificate sunt proiectate si implementate astfel incat sa asigure agentilor economici aflati in excedent sau deficit in raport cu obligatiile referitoare la emisiile CO2 posibilitatea de cumparare sau vanzare a certificatelor la preturi stabilite in regim concurential, de piata", spun reprezentantii OPCOM.