Inghetarea salariilor si reducerea pensiilor sunt primele masuri anticriza luate de premierul interimar al Ungariei

Autor: Cristina Rosca 05.04.2009
Primul-ministru interimar al Ungariei Gordon Bajnai a pus la punct un plan anticriza ce cuprinde masuri precum inghetarea salariilor angajatilor din sectorul public si restructurarea sistemului de pensii, candva intangibil, scrie The Wall Street Journal.
Planul este destinat sa ajute Ungaria sa iasa din criza ce a debutat in luna octombrie, cand statul nu a reusit sa vanda obligatiuni pentru a-si finanta deficitul. Bajnai a optat pentru eliminarea unor masuri populare in randul contribuabililor, ce vizeaza cheltuielile publice, precum planul de pensii pentru cea de-a 13-a luna, instituit in 2003, ce oferea in fiecare an o pensie suplimentara.
Primul-ministru interimar va elimina aceasta plata optionala, pentru ca anumite tinte bugetare sa poata fi atinse. El va schimba de asemenea regulile cu ajutorul carora sunt stabilite bazele de majorare a pensiilor, legandu-le de rata de crestere estimata a Produsului Intern Brut.
„Acestea sunt aspecte pe partea de cheltuieli ce necesitau a fi revizuite. Ungaria nu beneficiaza de o alta posibilitate", a spus Mariann Trippon, analist la CIB Bank din Budapesta.
Bajnai a trimis declaratia sa tuturor parlamentarilor din Partidul Socialist aflat la guvernare, precum si celor din partidul liberal SZDSZ, spre a fi semnata. Socialistii au nevoie de sprijinul celor de la SZDSZ pentru a forma un nou guvern majoritar.
Bajnai, fost ministru al economiei in guvernul Gyurcsany, a acceptat nominalizarea la functia de premier cu conditia ca strategii sa accepte planul sau inainte de a fi votata alegerea sa in functie.
Ungaria, unul dintre statele cele mai afectate de criza economica mondiala, testeaza bunavointa Uniunii Europene de a veni in ajutorul membrilor mai slabi ai acesteia, in special ai celor din Europa de Est. Fostul prim-ministru Ferenc Gyurcsany a cerut anterior o actiune coordonata a statelor mai bogate din Vest in vederea salvarii statelor din regiune, care se confruntau cu probleme la nivelul balantei de plati.
Liderii UE si-au reiterat punctul de vedere, ei mizand pe o restructurare coordonata de Fondul Monetar International si pe o analizare a situatiei caz cu caz, nu la nivel de regiune, deoarece gradul in care statele Europei de Est sunt afectate este diferit.
O linie de credit de urgenta a fost infiintata si oferita de FMI si alte institutii financiare internationale Ungariei, pentru a o ajuta sa isi plateasca datoriile ale caror scadente se apropiau.
Rezultatele nu au fost cele scontate, astfel premierul Gyurcsany a ales sa isi dea demisia, iar problemele ce au continuat sa se acumuleze au condus la caderea guvernului. In prezent, Bajnai este principalul favorit pentru functia de sef al guvernului, iar o decizie in acest sens va fi adoptata pe 14 aprilie.
La nivel de Europa de Est, FMI a decis la sfarsitul saptamanii trecute sa amane oferirea unei noi transe Letoniei, in valoare de 200 mil. euro, parte a creditului de urgenta in valoare de 7,5 mld. euro, acordat pentru salvarea economiei. Guvernul de la Riga a avut aceeasi soarta ca si cel de la Budapesta, macinat de problemele financiare ale statului.