13 fermieri au luat peste un milion de euro de la UE. Sectorul viticol, cel mai activ- noua companii au atras 15 milioane de euro din fonduri UE

Autor: Cristina Stoian 15.05.2009

Noua fermieri din sectorul viticol au atras intre un milion de euro si 3,2 milioane de euro in 2008 prin intermediul Fondului European de Garantare Agricola (FEGA) pentru restructurarea si reconversia plantatiilor viticole, dupa cum arata lista intocmita de Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Astfel, din cele 13 companii care au accesat fonduri mai mari de un milion de euro anul trecut prin intermediul programului FEGA, noua firme au fost din sectorul viticol, cel mai activ in a depune proiecte pentru finantare europeana.
In total, prin programul FEGA, Uniunea Europeana a pus la dispozitia fermierilor 565 de milioane de euro in 2008. Pentru reconversia plantatiilor viticole, suma totala a fost de 35 de milioane de euro, restul banilor reprezentand subventiile directe la hectar (masura SAPS).
"Sectorul viticol a aderat la acest program, pentru ca numai pentru asta s-au dat bani. Prin Programul National de Dezvoltare Rurala nu am depus pana acum niciun proiect, deoarece punctajul este foarte mic si nu aveam nicio sansa", a declarat un reprezentant al Jidvei, companie care exploateaza aproximativ 2.000 ha de vita-de-vie si care a primit 5,6 mil. lei (1,53 mil. euro) pentru refacerea plantatiilor viticole pe 150 de hectare.
Compania a modernizat 100 ha pana in vara lui 2007, in campania 2007-2008 a replantat 150 de hectare cu vita-de-vie, iar anul acesta va finaliza modernizarea a 188 ha. In mare parte va avea loc inlocuirea sistemelor de sustinere, dar peste 150 ha sunt pregatite pentru replantare.
 
Au pierdut din cursul de schimb
"Fondurile de anul trecut au fost incasate in februarie-martie la un curs leu/euro de 3,14, chiar daca in 2008 cursul mediu a fost de 3,68, pentru ca se plateste la cursul din prima zi a campaniei viticole. Asta ne-a facut sa pierdem o parte din bani", spune reprezentantul Jidvei. Astfel Jidvei a primit 1,53 mil. euro, in loc de 1,87 mil. euro, pentru ca sumele au fost primite in lei.
Cotnari, care a rulat afaceri de 30 de milioane de euro in 2008, a primi cea mai mare suma de la Uniunea Europeana, de 12 mil. lei (3,2 mil. euro), in timp ce Asociatia Agricola Familiala Agro-Coh, Cetatea de Balta si filiala Blaj a companiei Promotion au obtinut cate un milion de euro in urma acestui proiect.
Ostrovit, companie care a alocat 700 ha de teren pentru reconversia plantatiilor viticole in Constanta, a luat de la UE sume nerambursabile de 5,82 mil. lei (1,58 mil. euro), pe langa subventia pe produs si cea de industrializare pe care le-a primit pentru fructele pe care le cultiva si care au mers in industria de conserve.
"Calculat la hectar, am primit 3.000 de euro la hectarul de vita-de-vie replantat pentru nerealizarea productiei in perioada in care au fost facute defrisarile. O suprafata semnificativa este acoperita cu vita-de-vie al carei grad de imbatranire este avansat (40-50 de ani), iar banii sunt acordati pentru incurajarea fermierului de a replanta alta vita", explica Constantin Dorobat, director comercial al Ostrovit.
Vita-de-vie nou infiintata produce abia in al treilea an, de aceea, perioada in care fermierii investesc in intretinerea plantatiilor fara a avea vreun beneficiu este acoperita de subventiile europene.
Si agricultorii au luat bani
Cei mai mari producatori agricoli, printre care Ioan Niculae de la InterAgro, Adrian Porumboiu, administratorul Comcereal Vaslui sau Culita Tarata, care conduce TCE 3 Brazi, s-au numarat printre beneficiarii care au atras peste un milion de euro ca subventii directe la hectar (SAPS) doar din bugetul Uniunii Europene. Cel mai mult a avut de castigat TCE 3 Brazi, care a primit 4,9 milioane de euro pentru suprafata de peste 55.000 de hectare pe care o exploateaza. Pe langa acesti bani, Culita Tarata si-a completat bugetul pentru infiintarea culturilor cu alti 1,1 milioane de euro de la bugetul de stat, suma totala acordata la hectar (de la UE si de la stat) fiind de 109 euro.
L-au urmat Comcereal Vaslui, cu 2,2 mil. euro ca fonduri europene, Interagro, cu 1,95 mil.euro si Agrocereal Carani, companie in care au investit germanii de la Vital & Heyl impreuna cu omul de afaceri Nicolae Mann, unul dintre cei mai mari producatori de faina din Romania, cea din urma primind 1,9 mil. euro pentru cele 22.000 ha de teren agricol pe care il cultiva cu cereale.
Potrivit APIA, dintre companiile care au luat bani de la Uniunea Europeana 13 firme au primit peste un milion de euro in 2008, prin cele doua masuri, in timp ce plafonul maxim de 16 mil. euro a fost atins de Rompan Proiect Service din Bucuresti. Fondurile au venit insa pentru un program special destinat persoanelor defavorizate (PAD).
"Am participat in cadrul unui program pentru persoanele defavorizate, desfasurat la nivel international, prin care am acordat acestor oameni ajutoare constand in produse. Rompan a castigat licitatia, furnizand 30.500 de tone de faina", a declarat Aurel Popescu, presedintele companiei care se ocupa cu comertul de cereale, Rompan Proiect Service.
Popescu a cumparat grau de pe piata locala, a subcontractat cele mai importante 10 mori din Romania, a depozitat faina in spatii stabilite de Guvern, distributia la beneficiari fiind facuta de autoritati.
"Multe companii nu au putut participa la aceasta licitatie pentru ca nu au posibilitatea financiara pentru garantia bancara. Noi am dat 80 de milioane de lei (21,7 mil. euro) garantie, apoi ne-am luat banii prin APIA", completeaza Popescu.