Relatiile comerciale ale Romaniei cu tarile vecine au crescut de noua ori in ultimul deceniu

 

Comertul Romaniei cu tarile din regiune a inregistrat un avans considerabil in ultimul deceniu, valoarea tranzactiilor efectuate cu cele cinci tari vecine atingand in primele doua luni din acest an 1,13 mld. euro, aproape de nivelul inregistrat pe tot parcursul anului 1999.

Intre 1999 si 2008, comertul cu statele din regiune a crescut de aproape noua ori, de la

1,26 mld. euro la 11,1 mld. euro, in timp ce tranzactiile comerciale totale ale Romaniei au crescut de doar cinci ori, potrivit calculelor efectuate pe baza datelor Institutului National de Statistica.

Tranzactiile comerciale cu Ungaria - principalul partener comercial regional al Romaniei - au urcat de la 644 mil. euro in 1999, la peste 5,8 mld. euro anul trecut.

In acelasi timp, deficitul comercial al Romaniei in relatia cu Ungaria a crescut de la 134 mil. euro la peste 2,46 mld. euro.

In primele doua luni din 2009, deficitul comercial s-a situat la 284 mil. euro, in conditiile in care comertul dintre cele doua tari a inregistrat o valoare de 168,5 mil. euro, in scadere la 55,1% din valoarea inregistrata in perioada similara a anului trecut.

In intervalul ianuarie-februarie, Ungaria a ocupat pozitia a treia in topul partenerilor comerciali ai Romaniei la importuri si locul cinci la exporturi.

Comertul cu Bulgaria a inregistrat in primele doua luni ale anului in curs un deficit evaluat la 19,8 mil. euro. Bulgaria se afla, de asemenea, in primii zece parteneri comerciali ai Romaniei, exporturile catre aceasta scazand insa la 128,6 mil. euro in lunile ianuarie si februarie, la 62,2% din nivelul inregistrat in perioada similara a anului trecut.

In 2008 importurile si exporturile dintre Romania si tara vecina de la sud au ajuns la o valoare cumulata de 2,36 mld. euro, fata de 180 mil. euro in urma cu un deceniu.

Anul trecut, exporturile Romaniei catre tara balcanica au depasit cu 413,6 milioane de euro importurile inregistrate in aceeasi perioada.

In cazul Ucrainei, Serbiei si Republicii Moldova s-au inregistrat excedente comerciale evaluate la 7,6 mil. euro, 37,9 mil. euro si respectiv 19,9 mil. euro, in lunile ianuarie si februarie.

In 2008, tranzactiile dintre Romania si cele trei tari vecine au ajuns la 2,86 mld. euro, excedentul comercial inregistrat fiind de 847 mil. euro. Prin comparatie, in 1999 comertul cu Ucraina, Serbia si Rebublica Moldova a totalizat 427 mil. euro, dintre care exporturi de 235 mil. euro.

Dintre celelalte tari din Europa Centrala si de Est, printre primii 20 de parteneri comerciali ai Romaniei se numara Austria, Cehia, Polonia, Rusia si Slovacia, exporturile catre aceste tari totalizand 383,8 mil. euro in primele doua luni din acest an. Tranzactiile cu Cehia si Polonia s-au intensificat puternic in ultimii cinci ani, ajungand de la 1,65 mld. euro in 2004 la 4,52 mld. euro anul trecut. Deficitul comercial in relatia cu cele doua tari s-a ridicat la 2,14 mld. euro in 2008.

Cel mai mare partener comercial al Romaniei este Germania, tranzactiile efectuate intre cele doua tari depasind 9,4 mld. euro in primele doua luni din 2009.

Deficitul comercial in relatia cu Germania s-a situat la 1,4 mld. euro in intervalul ianuarie-februarie, dupa ce in 2008 a atins nivelul de 3,63 mld. euro.

 

 

Avansul puternic inregistrat de relatiile comerciale dintre Romania si tarile vecine in ultimii ani este pus de analisti pe seama apartenentei comune la structuri economice majore, a trecutului comun, dar si a unui fenomen de inlocuire a relatiilor comerciale cu tarile dezvoltate.

"Vecinatatea geografica nu este un factor determinant pentru expansiunea relatiilor comerciale ale Romaniei cu tarile din Europa Centrala si de Est, apartenenta comuna la structuri economice majore fiind mult mai importanta", spune Valentin Brebenel, consilier in cadrul Departamentului de Sinteza Comert Exterior din cadrul Ministerului pentru IMM.

Tocmai de aceea, tarile vecine cu Romania trebuie separate in doua grupe, cele membre ale Uniunii Europene si cele care nu fac parte din blocul comunitar, considera oficialul guvernamental. "Aderarea a fost un factor major din acest punct de vedere, avand implicatii atat directe, cat si indirecte asupra schimburilor comerciale regionale. In primul rand relatiile noastre cu tarile vecine aveau o anumita baza, ca urmare a apartenentei comune la structurile fostului CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc - n. red.)", a declarat Brebenel. Desi acolo deciziile erau mai degraba politice si nu tineau cont de conditiile de pe piata, aceasta baza comuna a fost un factor pozitiv in dezvoltarea din ultimii ani a relatiilor comerciale din regiune, a tinut sa precizeze el.

Ca factor indirect, sustine Brebenel, marile companii multinationale si-au stabilit facilitati de productie in Europa Centrala si de Est dupa valul de aderare din 2004 contribuind la intensificarea schimburilor comerciale din regiune.

In schimb, Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), spune ca expansiunea comertului cu tarile din Europa Centrala si de Est este "un fenomen de inlocuire a relatiilor comerciale cu tarile dezvoltate, fenomen care s-a accentuat in ultimii doi ani odata cu declansarea crizei economice mondiale".

In acelasi timp, crede Pogonaru, in mod natural Romania se indreapta spre piata central si est-europeana, pentru ca este normal ca una dintre cele mai mari economii din zona sa se extinda pe pietele mai mici.

Ar trebui totusi create, la nivel guvernamental, fonduri de sprijin pentru exportatori si pentru companiile care isi extind operatiunile in fostul spatiu comunist, a declarat presedintele AOAR, referindu-se la exemplul Greciei. "In Grecia, statul sprijina companiile care isi desfasoara operatiunile in Europa Centrala si de Est".

Reprezentantii Guvernului spun insa ca exista incercari de sprijinire a exportatorilor. "Avem un plan pentru incurajarea exportului de bunuri cu valoare adaugata mare, cum ar fi cele din sectorul de IT", a declarat Valentin Brebenel, sustinand ca acest plan face parte din incercarile autoritatilor de a diminua deficitul comercial al tarii.

"Sustinem participarea exportatorilor romani la evenimente internationale si crearea de branduri locale", spune Brebenel, adaugand ca existenta unor branduri interne este foarte importanta, dar Guvernul trebuie sa sutina crearea acestora intrucat exportatorii romani - in mare parte IMM-uri - nu au capacitatea necesara.

"Anul acesta se estimeaza cel mai mic deficit comercial din ultimii ani, pentru ca exporturile romanesti - desi diminuate - au ramas competitive, dat fiind faptul ca producem bunuri ieftine", explica Nicolaie Chidesciuc, economistul-sef al ING Bank, prognozele privind deficitul comercial din 2009 .

Pretul mai mic al bunurilor se datoreaza in principal deprecierii monedei nationale, dar si fortei de munca ieftine, a precizat Chidesciuc, adaugand insa ca "daca vom asista la o apreciere a leului fara ca monedele tarilor cu care concuram, precum Ungaria sau Polonia, sa se aprecieze, acest avantaj va disparea".

In acelasi timp, unul dintre obiectivele prioritare ale Executivului este cresterea volumului schimburilor comerciale cu Ungaria. Aceasta crestere trebuie sa vina insa din partea exporturilor romanesti dat fiind faptul ca deficitul comercial in relatia cu tara vecina de la vest este urias raportat atat la volumul total al schimburilor, cat si la exporturile romanesti. Deficitul comercial al Romaniei in relatia cu Ungaria a fost in 2008 de 2,46 mld. euro la schimburi totale de 5,8 mld. euro.

"Principala problema nu este existenta deficitului, ci valoarea acestuia raportata la schimburile comerciale totale si la exporturile romanesti. Daca am avea schimburi de 1 mld. euro si deficit de 200 mil. euro, situatia nu ar fi atat de acuta", a declarat Brebenel. Atata timp cat Ungaria nu exporta catre Romania materii prime, ci doar produse finite, situatia va continua sa fie dezechilibrata, a precizat el.

In principal suntem competitori cu tarile din regiune, dar exista si anumite elemente de complementaritate. Suntem, de exemplu, printre putinele tari producatoare de automobile din regiune, a declarat Brebenel.

Presedintele AOAR, Florin Pogonaru, crede insa ca exista complementaritate cu tarile din regiune pe mai multe planuri, dar trebuie gasite modalitati de a livra produsele romanesti pe aceste piete.

De asemenea, trebuie sa stim sa construim parteneriate in zona, pentru a ne putea extinde impreuna pe alte piete, spune Pogonaru, mentionand exemplul preluarii companiei bulgare Orgachim de catre producatorul de lacuri si vopsele Policolor Bucuresti.