Blocarea metroului: cum a trecut Tungal Metrou de la constructia de tunele la 20 de metri adancime la blocuri cu 15 etaje

Autor: Catalin Lupoaie 25.06.2009
Tungal Metrou, fosta companie Antrepriza Exploatare Lucrari Constructii Subterane (AELCS), care a construit 485 de kilometri de tunele pentru metrou in Capitala, a investit circa 10-15 mil. euro in ultimii ani pentru schimbarea parcului de utilaje si echipamente dupa ce lucrarile de metrou au fost blocate.


Grupul Tungal, din care face parte si Tungal Metrou, s-a reorientat catre constructia de lucrari private civile dupa ce investitiile in infrastructura de metrou au scazut puternic, dar pentru 2009 estimeaza o scadere a businessului de 20%, pana la 170 de milioane de lei (40 mil. euro), din cauza numarului scazut de proiecte noi incepute anul acesta, scrie revista Business Construct, care a aparut ieri impreuna cu ZF

Astfel, compania a trecut treptat de la lucrari in subteran la 20 de metri adancime la constructia de blocuri cu 15 etaje.
„In anul 1994 societatea s-a privatizat si ne-am dat seama ca toata echipamentele grele pentru metrou, in special scuturile nu mai erau necesare. Ultimul an in care compania a mai avut contracte de executie de magistrale de metrou a fost in 2004, cand am construit statia de la Pajura si tunelul de 500 de metri dintre statiile Bucegi - Zarea", a declarat Dan Tapu, vicepresedintele grupului Tungal.
Denumirea AELCS s-a schimbat in 1991 in Tungal Metrou printr-o hotarare de guvern, iar intre 1991 1994 au mai fost continuate anumite lucrari de metrou, incepute inainte de ‘89.
„Prima schimbare a mentalitatii a aparut in 1994, dupa privatizare, cand au fost construite primele blocuri de catre companie, in spatele magazinului Unirii, care apartineau Bancii Nationale. Meritul acestei schimbari il au Gheorghe Idoras si Florea Zaharia (presedintele si vicepresedintele companiei), care au simtit ceea ce urma sa se intample in continuare", explica Tapu, care s-a alaturat companiei in 1993, cand avea 27 de ani. Compania mai are doar doua scuturi, utilizate ultima oara in 2004, care amintesc de trecutul subteran, insa intre timp dupa investitii de
10-15 milioane de euro, parcul de utilaje s-a schimbat.
„In prezent in proportie de 80% avem cofraje metalice, popi de sustinere, schele, care nu erau deloc in portofoliul companiei. La inceput am mers foarte mult pe structuri de rezistenta, pentru ca la noi lucrul sub pamant nu reprezinta o problema. Am facut structura de rezistenta a Tower Center International din Piata Victoriei, care are trei subsoluri, prin montarea unor pereti mulati, si unor piloti la 25 de metri adancime, bateria de pompe, gospodarirea de noroi, lucrari care se faceau si la metrou", spune Tapu.
Ulterior, compania a trecut la suprastructuri si este implicata in constructia proiectelor rezidentiale Citadella Titan sau complexul Platinum de langa soseaua Mihai Bravu. Companie nu detine in schimb macarale turn, pe care le inchiriaza.
„Nu cred ca vom achizitiona macarale in urmatoarea perioada, pentru ca ne uitam in Bucuresti si vedem ca ele nu lucreaza, exact ca in anii ‘90."
Totusi, cele mai multe proiecte ale companiei au ramas „sub pamant", pentru ca majoritatea angajatilor sunt experti in structuri de rezistenta. Astfel, Tungal a construit structurile de rezistenta de la mai multe sedii Vodafone, sediul Motorola, cladirea Excelsior, centrul comercial Liberty Mall, iar la mallul Sun Plaza compania construieste pasajul subteran care va lega proiectul de statia de metrou Piata Sudului.
Astfel, din 1994 si pana in prezent compania a participat la constructia a peste 150 de obiective civile si industriale. Tungal a devenit anul trecut si dezvoltator imobiliar, dupa ce a construit un bloc cu 35 de apartamente pe strada 13 Septembrie, pe care l-a vandut in sase luni.
Compania mai are in Capitala doua terenuri cu o suprafata totala de 2.800 de metri patrati disponibile pentru dezvoltari imobiliare, dar a inghetat deocamdata investitiile. 
 
In cautare de proiecte noi
Grupul Tungal, care cuprinde noua firme, a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 230 de milioane de lei (62 mil. euro), in crestere cu circa 10-15% fata de anul precedent, insa a resimtit din luna noiembrie o scadere a cifrei de afaceri, din lipsa de contracte noi. 
„Cifra de afaceri lunara a Tungal Metrou era in 2008 de circa 3-3,2 milioane de euro, iar in noiembrie am facut 2,6 milioane de euro, iar in ianuarie 2009 am ajuns la 1,7 milioane de euro. Dar a fost si perioada de iarna. Totusi n-a fost o iarna grea, dar a coincis cu neinceperea unor proiecte noi, care erau deja ofertate", explica reprezentantul Tungal Metrou
Grupul si-a bugetat pentru anul acesta o scadere a businessului de circa 20%, pana la circa 170 mil. lei, insa estimeaza o revenire a cresterii in 2010.
„Vreau ca regresul cifrei de afaceri sa nu fie mai mare de 20%. Suntem deja in luna iunie si nu au fost incepute proiecte noi, dar am facut 25 de oferte pentru mai multe proiecte rezidentiale, din care cred ca se vor concretiza cinci."
Tapu considera ca in 2010 businessul va relua trendul crescator datorita cererii mari de locuinte, care este estimata la circa 70.000 de unitati doar in Bucuresti, iar ritmul actual de constructie a 4.000 de locuinte anual este insuficient pentru a satisface necesarul de pe piata, dar si datorita revigorarii economiei. „Important este sa construim ieftin, sa folosim tehnologii noi si sa stabilim o relatie directa cu furnizorii de materiale de constructii, pentru a obtine preturi mai mici", explica vice-presedintele Tungal.
Grupul a redus deja numarul de angajati de la 700 la 400 anul acesta si se afla in discutii cu furnizorii pentru a reesalona platile pentru ca „firmele de constructii nu pot trai fara investitori, iar furnizorii nu pot trai fara constructori".
 
Interes scazut pentru metrou
Reprezentantii Tungal afirma ca interesul pentru dezvoltarea magistralei de metrou este scazut din partea autoritatilor, dovada fiind felul in care au anuntat in ultimii ani investitiile in astfel de proiecte.
„Se discuta din nou de metrou in ultimii doi ani. Am cumparat caietul de sarcini pentru tronsonul Drumul Taberei - Universitate, dar proiectul s-a tot amanat. Acum vedem ca se discuta mai nou de legatura Gara de Nord-Gara Progresul, care este intr-un stadiu incipient, in loc sa fie incepute lucrarile in Drumul Taberei", afirma Tapu.
Proiectul Drumul Taberei - Universitate exista dinainte de ‘89, insa intre timp s-au mai schimbat datele problemei pentru ca s-au facut retrocedari, si trebuie refacuta proiectarea, insa in mare parte detaliile pentru acest tronson erau pregatite. Tronsonul Drumul Taberei-Universitate, parte din magistrala 5, are o lungime de 6,1 kilometri, iar valoarea investitiei se ridica la circa 330 de milioane de euro. In cadrul proiectului sunt cuprinse opt statii, iar constructia urma sa inceapa anul acesta, insa a fost amanata.
Ritmul alert in care se construia metroul inainte de ‘89 este demonstrat si de faptul ca in ‘82-’83 AELCS, actuala Tungal Metrou, a participat la mutarea pe niste role a unui bloc de zece etaje de langa bulevardul Stefan cel Mare, vizavi de stadionul Dinamo, cu circa sapte metri mai in spate, pentru a putea fi construit tunelul.
 
Ce articole mai puteti citi in revista Business Construct, care a aparut pe piata joi, 25 iunie, impreuna cu ZF