Au jurat sa aduca prosperitate romanilor, dar au adus un minus de 16 mld. euro in economie si datorii noi de 20 mld. euro. Cum comentati?

Autor: ZF 07.07.2009

"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman." Asa a inceputul mandatul fiecarui ministru din Cabinetul Boc. Rezultatul dupa sase luni: o scaderea economica de cel putin 16 miliarde de euro si o datorie publica externa mai mare cu 20 mld. euro.

Economia se adanceste rapid in recesiune, prognozele picand una dupa alta in fata statisticilor care indica inrautatirea situatiei de la o luna la alta, fara ca Guvernul sa fie capabil sa reactioneze prin masuri coerente care sa redea increderea mediului de business.

Devine din ce in ce mai evident ca ii lipsesc expertii si o strategie anticriza clara, cu bataie lunga.

Calculele FMI au ajuns deja sa indice o contractie de 7-8%, insa nici aceasta previziune alarmanta nu mobilizeaza autoritatile antrenate intr-un scandal perpetuu si in competitia electorala dintre cele doua partide de guvernamant - PD-L si PSD.

Cabinetul Boc a asteptat o jumatate de an inainte sa dea drumul mult-promiselor investitii publice, in timp ce Banca Nationala a avut nevoie sa vada economia cazand cu 6,2% in trimestrul I pentru a incepe relaxarea vizibila a politicii monetare prin reducerea dobanzii-cheie la lei pana la 9%.

Autoritatile au mizat pe cartea unui optimism care s-a dovedit lipsit de orice suport in mediul economic, iar acum sunt complet depasite de viteza cu care se deterioreaza parametrii economici.

Continuand jocul politicianist al balansului intre opozitie si guvernare, PSD tocmai a lansat un plan propriu de actiune cu 24 de masuri, fara sa le fi discutat cu partenerii de guvern de la PD-L si ca si cand de-abia ar fi aflat ca Romania este in criza.

Oamenii de afaceri se declara exasperati de preocuparea mediului politic pentru scandal si de neputinta Guvernului.

"M-am bucurat ca astazi (n.r.- ieri) am citit in majoritatea ziarelor ca principala stire era cea legata de estimarea FMI privind scaderea economiei romanesti, chiar daca nu era o stire pozitiva. De ce? Pentru ca in ultima vreme s-a discutat mai mult de scandaluri politice decat de strategii privind iesirea din criza", a declarat Markus Wirth, presedintele si directorul general al Holcim Romania.

Laszlo Dobra, proprietarul Secuiana, producator de textile, considera ca actualul Guvern este neputincios.

"Nu a facut nimic, dar nici nu vad ce ar fi putut face, pentru ca programele schitate de ei la inceput erau prea marete. Au zis prea multe, dar nu si-au calculat banii. Vorbesc de marirea impozitelor, dar asta inseamna sa loveasca in agentii economici care mai rezista inca pe piata.

Atata timp cat interesul politic primeaza si nu cel economic, nu se va rezolva nimic. Pentru ei conteaza cine castiga in toamna alegerile, nu spre ce se indreapta economia."

Nu si-au tinut juramantul fata de Romania

"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".

Ca si coruptia fara corupti, deriva economiei nu este asumata de nimeni

Cu un trimestru II compromis de datele privind productia industriala si vanzarile de retail din aprilie si mai, chiar si Ministerul Finantelor tinde sa admita ca va fi aproape imposibil ca declinul economic sa fie mai mic de 6% anul acesta, lucrand deja la un proiect de majorare a deficitului bugetar.

Insusi premierul Emil Boc a declarat ca are „toata determinarea pentru a discuta cu FMI si cu Comisia Europeana pentru a mari deficitul bugetar", promitand insa ca nu se va atinge de cota unica sau de nivelul TVA.

Este insa evi

dent ca Fondul Monetar International si Uniunea Europeana nu vor accepta cresterea deficitului peste nivelul agreat de 4,6% din PIB fara masuri suplimentare de austeritate pentru reducerea cheltuielilor in sectorul public. Pe un scenariu de scadere economica de 6% din PIB, fiecare familie de romani va pierde anul acesta peste 2.000 de euro din venituri din cauza reducerii PIB pe cap de locuitor la 10.500 de euro.

Nici reprezentantii fostului guvern Tariceanu, nici cei ai actualului Executiv, nici Presedintia sau BNR nu isi asuma vreo parte de raspundere pentru derapajul economic in care a intrat Romania.

Ministrul economiei, Adriean Videanu, a admis ieri, in sfarsit, ca introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri a fost o eroare a Guvernului, dupa ce colegul sau din PD-L, ministrul finantelor Gheorghe Pogea, s-a incapatanat sa sustina ca este o masura buna, care va fi mentinuta cel putin tot anul acesta. Tot Videanu a realizat ieri ca economia subterana este cea mai importanta resursa a Romaniei, „catre care nu ne aplecam suficient" si care a crescut de la 22% la 33% intr-un an si jumatate, conform propriilor estimari.

Radu Craciun, director de investitii al Eureko Fond de Pensii, remarca faptul ca lipseste din discursul public determinarea de a limita evaziunea fiscala, care tinde sa creasca in astfel de conjuncturi economice.

„Vedem preocuparea multor state occidentale in acest sens, dar nu si la noi, tocmai cand bugetul are nevoie de mai multi bani." El considera ca Ministerul Finantelor ar trebui sa ia masuri dure pentru sanctionarea celor care nu isi declara integral veniturile. „Nu am vazut pe nimeni la inchisoare pentru evaziune, asa cum se intampla in Vest."

Gheorghe Pogea a declarat saptamana trecuta ca „intotdeauna este loc de mai bine si uneori, in perioada de criza, trebuie sa fii mai eficient, in sensul ca rezolvarea unei situatii exceptionale nu se poate face decat prin masuri exceptionale si de multe ori aceste masuri nu sunt populare, dar mi-am asumat acest lucru".

Principala problema este lipsa unei strategii anti-criza clare, considera Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

„Actualul guvern a fost luat prin surprindere de adancimea crizei in momentul in care a venit la putere. O problema importanta este lipsa unei echipe de experti care sa vina cu un program coerent, ceea ce face ca executivul sa reactioneze exclusiv la informatiile care ii vin de pe piata."

In acest context, Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), estimeaza pentru anul acesta o scadere economica de 10-12% din PIB. „O revizuire a previziunilor economice de catre FMI reprezinta o adaptare la realitate, criza se adanceste. Dupa parerea mea, scaderea economica va fi de doua cifre: 10-12%", spune Voinea.

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isarescu, sustine ca este prematur de discutat despre ce va fi la nivelul cresterii economice pe intreg anul, pentru ca „multe se pot intampla in trimestrele trei si patru".

„Este absurd sa credem ca o asemenea cifra (de scadere a economiei cu 8%) ar putea veni de la altcineva decat un aventurier care arunca vorbe, pentru ca mai sunt si pe la FMI din acestia. Nimeni nu poate sti ce se va intampla pentru ca nu avem nicio referire la Produsul Intern Brut pe trimestrul II, iar o asemenea cifra aruncata de FMI este hazardata. De-abia misiunea care va veni pe 29 iulie va analiza impreuna cu noi situatia pentru a vedea daca trebuie rectificate prognozele din primavara", a spus Vasilescu intr-un comentariu facut in nume personal, in urma mai multor discutii avute ieri cu experti din banca centrala.

El sustine ca evolutia economiei in aprilie si mai nu a fost catastrofala, iar luarea unor masuri pe plan investitional in trimestrele III si IV ar putea sa schimbe total datele problemei. Vasilescu a mentionat ca guvernatorul BNR a evitat sa avanseze estimari, ci doar a intervenit pentru a aplana „avalansa de previziuni catastrofice".

Cat priveste masurile de franare a declinului pe care le-ar putea lua Guvernul, Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, considera ca are foarte putine optiuni.

„Este o situatie destul de dificila, in conditiile in care veniturile la bugetul statului scad, iar un procent de 60-70% oricum se duce pe cheltuielile cu asistenta sociala. Atat timp cat nu ai surse financiare, fondurile care mai raman trebuie sa acopere atatea sectoare. Marja de manevra este extrem de limitata, mai ales ca am mostenit un deficit bugetar foarte ridicat care trebuie rostogolit la dobanzi mai mari. Deci sunt destule presiuni."

Intrebat ce ar fi putut sa faca Guvernul pentru a evita o prabusire de 7-8% anul acesta, Anghel spune ca situatia ar fi fost poate ameliorata daca s-ar fi pus in practica niste masuri anticriza mai rapid.

„Evitarea nu se putea face, problema este ca masurile care se iau sau care se vor lua vor avea un impact vizibil abia in 2010. In functie de cat de repede se pun in practica, am putea vedea impactul maxim al masurilor in prima jumatate a anului viitor. Daca erau puse in practica mai rapid, situatia s-ar fi ameliorat, dar nu s-ar fi evitat. Repet, spatiul de manevra este extrem de redus, in conditiile in care nu se iau masuri nepopulare de reducere a cheltuielilor cu salariile", spune Anghel.

In ceea ce priv

este o posibila majorare a taxelor si impozitelor pentru a mari incasarile la bugetul statului, Anghel spune: „Iar gresim? Iar actionam prociclic? Prima solutie este eficientizarea cheltuielilor publice, si nu ma refer aici la renuntarea la investitiile in infrastructura. Abia ultima solutie ar trebui sa fie majorarea taxelor".

Daca actuala echipa guvernamentala se arata depasita de viteza cu care avanseaza criza, fostii guvernanti nu admit nici macar acum ca ar avea vreo responsabilitate, pastrandu-si tonul sarcastic, desi este limpede ca din cauza politicilor de anul trecut Romania a intrat in criza cu vulnerabilitati majore.

„O singura greseala avem noi, liberalii, faptul ca am crescut anul trecut economia cu 7%. Daca in loc sa crestem cu 7% am fi scazut cu 2%, atunci probabil caderea din acest an ar fi fost de 1-2%", sustine ironic Varujan Vosganian, fostul ministru de finante al PNL. El pune caderea economiei in acest an pe seama „eliminarii functiei investitionale a statului" in ultimele sapte luni. „Fiecare miliard dat pentru investitii inseamna o crestere economica de 0,5-0,8%. In programul de investitii nu s-au realizat in ultimele sapte luni programe de investitii de 4 mld. euro. Faceti dumneavoastra socoteala. Aceasta cadere trebuie legata si de industriile care tin de stat, in special sectorul energetic care a cazut cu 40%, lucru care un are impact de 1% asupra cresterii economice", spune Vosganian.

 

Varujan Vosganian a scapat cheltuielile din mana

Varujan Vosganian, ministru de finante liberal in perioada 2007-2008, a lasat statul cu un deficit bugetar de 5,2% din PIB intr-un an de crestere economica record in 2008, de unde a provenit sursa derivei de astazi.

„O singura greseala avem noi, liberalii, faptul ca am crescut anul trecut economia cu 7%. Daca in loc sa crestem cu 7% am fi scazut cu 2%, atunci probabil caderea din acest an ar fi fost de 1-2%", sustine ironic Varujan Vosganian, fostul ministru de finante al PNL.

El pune caderea economiei in acest an pe seama „eliminarii functiei investitionale a statului" in ultimele sapte luni.

„Fiecare milliard dat pentru investitii inseamna o crestere economica de 0,5-0,8%."

 

Tariceanu a risipit banii tarii si a umflat birocratia

Calin Popescu-Tariceanu este responsabil de aceasta criza pentru ca guvernul sau, desi a beneficiat de crestere economica, neintrerupta, nu a pus bani albi pentru zile negre deoparte. Astfel, an de an, bugetul de stat a functionat pe deficit, iar in 2008 cheltuielile au fost scapate de sub control intr-un vid de putere la sfarsitul anului demn de o tara bananiera.

Mai mult decat ata

t, investitiile publice s-au facut cu mare risipa si fara eficienta, primariile ajungand sa cheltuie zeci de mii de euro pe termopane doar ca sa indeplineasca planul de cheltuieli. Sub mandatul sau numarul de bugetari a crescut cu 30%. El insusi s-a declarat sufocat de birocratie la sfarsitul mandatului. Tariceanu nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Premierul Emil Boc anunta planuri peste planuri, fara rezultate

Fostul primar al Clujului, Emil Boc, a acceptat sa preia cea mai inalta pozitie din guvern stiind ca nu are niciun fel de experienta ca ministru. Rezultatul - 6 luni de discutii cu patronate, cu sindicate, dar fara rezultate in plan economic, ci dimpotriva.

Guvernul a fost nevoit sa majoreze contributiile sociale, sa introduca un impozit suplimentar pe activitatea firmelor.

El s-a facut remarcat prin scandalul aducerii de la Cluj la Bucuresti a unei intregi pleiade de colaboratori carora a incercat sa le justifice activitatea. La fel ca si predecesorii sai, a evitat sa angajeze oameni prin concurs in functii publice. Lipsa sa de expertiza economica e evidenta, chiar daca este justificata. Emil Boc nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Gheorghe Pogea ramane in istorie cu impozitul forfetar

Ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a fost unul din sustinatorii cotei unice in 2004, ceea ce a dus la relaxare fiscala care impreuna cu boomul investitiilor straine a dublat PIB.

Insa in 2009 a fost promotorul unei solutii proaste pentru mediul de business - introducerea impozitului forfetar, care, chiar daca nu a avut efecte foarte mari la nivelul banilor stransi de catre stat, a reusit sa creeze un efect psihologic defavorabil in randul intreprinzatorilor. Impozitul forfetar a fost deja caracterizat de colegul sau de partid Adriean Videanu ca o eroare. Gheorghe Pogea nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Radu Berceanu face comert de partid cu functii bugetare

Aflat la al doilea mandat in mai putin de 4 ani si in conditiile in care portofoliul transporturilor a apartinut in majoritatea timpului oamenilor de baza ai PD, Radu Berceanu nu se sfieste sa arunce permanent ritmul sufocant de lent al dezvoltarii infrastructurii in spatele predecesorilor sai. El a declarat dezinvolt dupa o sedinta cu PSD ca-i pune in functie pe oamenii lui Liviu Dragnea daca „este rugat frumos".

El arata ca numirea oamenilor in functii de care depinde functionarea economiei nu este decat un comert cu posturi bugetare si ca nu conteaza deloc competenta. Radu Berceanu nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Geoana a cerut in 2007 si 2008 cheltuieli nesustenabile

Mircea Geoana este seful politic a jumatate din guvernul Emil Boc, dar face declaratii permanente, de parca ar fi in opozitie. 

„Pactul pentru Romania" semnat cu PD-L a inceput cu marea targuiala de functii. Partidul lui Geoana a creat un iures nemaiintalnit si multa pierdere de timp la impartirea functiilor de putere in Ministerul de Interne sau in institutiile deconcentrate, dovedind ca guvernarea se face doar pentru imbogatirea din functii publice. La insistenta PSD, toate pozitiile de conducere din institutiile descentralizate au fost politizate. PSD, sub conducerea lui Geoana, a cerut si obtinut de la guvernul PNL cheltuieli nesustenabile. Mircea Geoana nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Ministrul IMM-urilor, Constantin Nita, un exemplu de bugetivor

Constantin Nita, unul din r

esponsabilii pe domeniul economic al PSD, ocupa o pozitie care intr-un guvern care se vrea al eficientei ar trebui sa nu existe: al IMM-urilor.

Nu s-a luptat deloc penbtru firmele mici atunci cand ministrul Pogea a venit cu ideea impozitului minim, ci doar a carcotit pe la colturi, iar birocratia de care se lovesc micii intreprinzatori care vor sa-si deschida o afacere nu a fost diminuata deloc in mandatul sau. Ce raspunde: „Poate as fi putut sa fac mai mult. In general, ne-am facut treaba. Sunt lucruri care au tinut de minister si lucruri care au fost realizate in parteneriat cu alte ministere si care s-au miscat mai greu. De exemplu, parcurile de soft au fost facute in parteneriat cu Ministerul Comunicatiilor. Este un proiect care trebuia implementat anul acesta si unde exista intarzieri".

 

Ilie Sarbu, nimic palpabil de sase luni in agricultura

Ilie Sarbu este acuzat de imobilism pentru faptul ca, venit pentru a doua oara in functia de ministru al agriculturii si cunoscand cele mai grave probleme cu care se contrunta agricultura, nu a conturat o strategie clara a sectorului. Programele sale nu au reusit sa micsoreze cantitatea de produse alimentare, legume sau fructe din import si nici sa elimine procesul de faramitare a terenurilor, care ii impiedica pe agricultori sa faca agricultura performanta. Jucatorii din agricultura sunt nemultumiti si de faptul ca subventiile pentru ingrasaminte au ramas doar o promisiune.

„In aceasta perioada, am avut in vedere cateva idei majore, dar, deocamdata, nu toate s-au finalizat in masura in care am vrut", a raspuns ministrul aseara.

Ministrul Ilie Sarbu spune ca la revenirea in minister, desi stia ca se confrunta cu o serie de probleme, nu a banuit deficientele structurale existente si rigiditatea modului de gandire al personalului. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care ideile sale nu s-au finalizat in totalitate si in masura in care si-a dorit. „Am urmarit cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, plecând de la zero la 1 ianuarie 2009 si sperand ca, in sase luni, institutiile abilitate din minister vor face un salt important in acest sens. Din pacate, agentiile responsabile si chiar si unele directii din minister nu au raspuns la nivelul asteptat cerintelor pe care le-am formulat”, spune Sarbu.

Din aceasta cauza, gradul de absorbtie este sub 5% pe dezvoltare rurala, iar pe pescuit abia s-au depus primele proiecte. „Pot sa imi reprosez ca n-am schimbat mentalitatea oamenilor din structurile teritoriale, dar sper ca prin masurile de restructurare pe care le vom lua, situatia se va imbunatati. Foarte multi directori manifestau inca pasivitate in munca lor, crezandu-se legati de scaun. Acestia au fost inlocuiti, am adus altii cu care am semnat contracte de management”, completeaza ministrul.

In cele sase luni de mandat, ministerul a achitat restantele lasate de guvernarea precedentain valoare de 1,2 miliarde de lei, a acordat 1,4 miliarde de lei producatorilor agricoli in primul semestru al acestui an si peste 53% din suma de 1,9 miliarde de lei pentru proiectele de finantare din fonduri externe nerambursabile post-aderare.

Pentru cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene, ministrul spune ca au fost optimizate fluxurile financiare, astfel incat de acum proiectele vor fi aprobate mult mai utor. Alte masuri anti-criza enumetarte de autoritate au fost sprijinirea producatorilor agricoli din sectorul vegetal si animal, fiind deja alocate 500 mil. lei, din care 180 mil. lei numai in zootehnie, reducerea numarului de taxe si tarife in mai multe domenii, precum cel al semintelor si al vinificatiei sau cresterea suprafetelor irigate de la 560.000 ha la 760.000 ha, din care in prezent sunt irigate 353.000 ha.

Depozitarea cerealelor pe baza careia se primesc certificare de garantare pentru acordarea de credite este, de asemenea, trecuta la realizari.

Se putea face mai mult? „In cele sase luni de cand am preluat conducerea ministerului a trebuit sa repun pe picioare un intreg sistem anchilozat. A trebuit sa lupt cu un mod de gandire cuprins de un imobilism ingrijorator al organismelor ministeriale, cat si cu solicitarile mai multor organizatii, uneori neconforme cu reglementarile europene, de exemplu subventionarea ingrasemintelor chimice”, explica Sarbu, care da vina si pe un buget care nu permite asigurarea unei finantari la nivelul cerut si pe cerintele Uniunii Europene.

 

Presedintele Traian Basescu, responsabil de esecul coalitiei

Presedintele Traian Basescu este artizanul actualei formule guvernamentale „de criza" cu PD-L si PSD, insa in luna mai a ajuns sa spuna ca „s-a dezamagit si pe sine".

Nu a mers insa mai departe cu aceasta forma de constatare a esecului. Basescu s-a limitat sa mearga intempestiv la o sedinta de guvern in care a anuntat oficial ca Romania este in recesiune si i-a criticat pe unii ministri, inclusiv pe cel al Finantelor. Mai departe a continuat sa „patroneze" atmosfera de scandal politic fara sfarsit, in care liderii PD-L si PSD sunt ocupati sa se atace reciproc in loc sa cada de acord asupra unui program anticriza. Presedintele nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.

 

Guvernatorul Mugur Isarescu, cu un pas in urma realitatii

De la inceputul anului, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a pariat pe cartea optimismului si a temperarii accentelor de panica din comentariile unor analisti si ale unor oameni de business, asumandu-si riscul de a fi contrazis de statistici. In primele luni ale Guvernului Boc a avut mai multe discutii cu reprezentantii acestuia, primindu-l pe premier la BNR si mergand la Palatul Victoria. A continuat sa sustina ca economia va avea o minima crestere anul acesta si ca recesiunea va avea forma literei V. Asa ca BNR a trecut de-abia in luna mai la un inceput de relaxare a politicii monetare prin reducerea semnificativa a dobanzii care a ajuns acum la 9%, cand inflatia este sub 6%. Guvernatorul nu a raspuns ieri daca isi reproseaza ceva pentru deriva economiei.