MISTERELE CUVINTELOR / Care de care mai inteligent…

Autor: Alexandru Ciolan 15.07.2009

 „Inteligent" este un imprumut cult (dublet etimologic) din francezul „intelligent" si latinul „intelligens, -ntis", care a inlocuit, cu timpul, in registrul neutru al limbii, termenii mai vechi „destept", „istet" si „ager".



Fara a intra in meandrele modului de definire a inteligentei, vazuta intr-un fel de psihologi, in alt fel de biologi si in cu totul alt fel de automatisti si informaticieni, sa convenim ca, in esenta, inteligent este cel care intelege, surprinde existenta unor relatii si planifica. Este un atribut exclusiv al umanitatii, chiar daca, printr-un soi de generozitate condescendenta, el este extins si asupra animalelor, care, ce-i drept, reactioneaza, dar o fac instinctiv, nu rational.
Pe la mijlocul secolului XX, a aparut si sintagma „inteligenta artificiala", desemnand abilitatea sistemelor tehnice de a reactiona la stimuli exteriori intr-un mod dorit si programat de catre om. Am avea, asadar, oameni inteligenti, animale inteligente si artefacte inteligente.
Aplicat obiectelor, „inteligent" are doua sensuri: 1. A carui functionare este asigurata in parte de un dispozitiv electronic; 2. (inform.; d. periferice) Care are capacitatea de a stoca si procesa local date, fara a primi comenzi de la un server sau de la un computer. Astfel, o imprimanta inteligenta poate printa fotografiile stocate in memoria unei camere digitale fara a avea nevoie sa fie conectata la un calculator.
Sa trecem in revista cateva (alese dintr-o lista foarte lunga) cazuri de artefacte prezentate, pe drept sau pe nedrept, a fi „inteligente".
Aspiratorul inteligent (foto 1) „face curatenie singur, chiar daca nu sunteti acasa. (…) Se intoarce singur la baza (suportul care serveste la incarcare si depozitare) atunci cand isi termina programul; daca in timpul programului i se termina bateria, se intoarce la baza pentru reincarcare" (pentruacasa.com, iunie 2009).
Automobilul „ecologic si inteligent" PUMA (Personal Urban Mobility and Accessibility Project – foto 2), dezvoltat de General Motors si Segway, este „un mic vehicul electric monopost. (…) Se deplaseaza pe doua roti (motiv pentru care este dotat cu un sistem de autobalansare), are o autonomie de 56 km si atinge o viteza maxima de 56 km/h – mai mult decat suficient pentru un parcurs casa-birou si inapoi" (go4it.ro, 7 IV 09).
Betonul inteligent „este fluid, se compacteaza sub efectul propriei greutati si se autofiniseaza" (fabricadebani.ro, 12 IX 08).
Bomba inteligenta „se autoghideaza catre tinta" (Gandul, 27 VII 06).
Ceasul inteligent (foto 3) „fuge de tine cand vrei sa il opresti. In felul acesta esti complet treaz pana il gasesti" (shopmania.ro, iunie 2009).
Codul de bare inteligent „se inroseste cand alimentele sunt expirate" (Gandul, 12 III 09).
Frigiderul inteligent „anunta ca laptele este expirat" (Adev., 12 V 09).
Hainele inteligente sunt „captusite cu senzori care sa ia tensiunea oamenilor, sa le verifice glicemia, cadenta respiratiei, gradul de transpiratie etc. (Gandul, 17 XII 08 p. 13).
Sutienul inteligent (foto 4) „impinge sanii in sus si mareste bustul atunci cand «simte» ca femeia care il poarta este excitata" (Banateanul, 14 V 09).
Telefonul inteligent (smartphone – foto 5) „ruleaza cu sistem de operare ca orice computer, fiind practic o platforma pe care se poate instala orice aplicatie software care ruleaza si pe PC" (businessmagazin.ro, 26 VI 06).
Dintre toate desteptaciunile de mai sus, marturisim ca singura care ne-a entuziasmat de-a dreptul a fost, ati ghicit!, sutienul. Totusi, nu putem sa nu ne exprimam amaraciunea ca nu exista (inca) ceva similar si pentru barbati… Vedeti unde a dus discriminarea pozitiva a fiicelor Evei…?
Despre inteligenta adevarata, inteligenta superioara, in numarul viitor.

Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.


ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.