2 mld. euro s-ar putea economisi anual daca toti bugetarii ar lasa la casierie 20% din salariu. Cum comentati?

Autor: Claudia Medrega 26.07.2009

 Daca exemplul premierului Boc va fi urmat de cei 1,4 milioane de bugetari, economiile s-ar ridica la 1,7% din PIB.



Generalizarea masurii de reducere a salariilor cu 20% la nivelul intregului aparat bugetar ar putea sa aduca economii de aproximativ 2 mld. euro la buget, respectiv diminuarea deficitului bugetar asumat la 4,6% din PIB cu 1,7 puncte procentuale.

Premierul Emil Boc va lasa, din proprie initiativa, la casieria Guvernului, 20% din salariu, la care renunta, si la fel vor face si ceilalti ministri. Anuntul vine ca un preambul al primei evaluari FMI in cadrul acordului stand-by, in urma careia pot fi solicitate ajustari de cheltuieli. Premierul sustine ca demnitarii vor sa dea un exemplu societatii prin acest gest si "un semnal de solidaritate" cu toti cei care o duc mai greu in Romania in aceasta perioada dificila. Avand in vedere cei 1,4 milioane de bugetari si luand in considerare un salariu brut de circa 700 euro, rezulta o economie de circa 2 mld. euro intr-un an.

Decizia premierului, apreciata de analisti ca un semnal pozitiv, dar insuficient, in conditiile in care la nivelul sectorului privat ajustarile de personal si salarii sunt severe, pare intr-o oarecare contradictie cu mesajul presedintelui Traian Basescu. Presedintele a declarat joi ca nu este adeptul reducerii cheltuielilor bugetare in acest moment, desi aceasta ar fi cea mai facila solutie din punct de vedere economic. Basescu a precizat ca trebuie evitata aceasta varianta cat timp exista si alte solutii de a face fata crizei, cum ar fi investitiile in infrastructura si a subliniat ca Ungaria, care se descurca mult mai bine, este cea care a amputat masiv salariile si pensiile.

Premierul a explicat ca masura de ajustare este un semn ca ceea ce a fost inceput pe linia rationalizarii cheltuielilor publice, incepand cu demnitarii, va continua. "Guvernul nu are un sac de bani fara fund. Mai ales intr-o perioada de criza, greutatile financiare sunt si mai mari. Si am facut apel la toate autoritatile din acest punct de vedere la asigurarea corecta a cheltuielilor de personal, astfel incat ele sa fie in concordanta cu ceea ce exista in buget ca resursa", a spus Boc. Salariile din administratia publica s-au dublat in ultimii patru ani. In plus, in fiecare an salariul mediu net din administratia publica a fost cu cel putin 40% mai mare decat salariul mediu net pe economie.

"Reducerea salariilor membrilor Guvernului cu 20% nu echilibreaza bugetul. Dar poate 'face bine'. Decizia poate fi interpretata ca un simbol pentru functionarii publici. Cand vrei sa reduci salariile angajatilor, acestia se uita la sefi, daca sunt ajustate si castigurile lor. Din acest punct de vedere este bine-venita", a comentat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR).

Analistii considera ca mentinerea salariilor functionarilor publici la nivelul actual nu este sustenabila, in conditiile adancirii recesiunii. Pe de alta parte, este putin probabila o ajustare generalizata avand in vedere ca se apropie alegerile prezidentiale.

In timp ce in sectorul privat au fost luate deja masuri de ajustare, s-au facut disponibilizari si s-au redus salariile, in sectorul bugetar lucrurile sunt intarziate.

Economia a coborat abrupt in primul trimestru, cu 6,2% fata de aceeasi perioada a anului trecut, contractia fiind vizibila si la nivelul incasarilor bugetare care se mentin pe o panta descendenta.

Dinamica cheltuielilor de personal a ramas insa ridicata, reflectand dificultatea Guvernului de restructurare a aparatului birocratic. Cheltuielile de personal au continuat sa urce in primele cinci luni, cu un ritm de 16%, la 21 mld. lei. Cresterile de cheltuieli mostenite de actualul guvern ingreuneaza situatia fiscala.

"Vin valuri de cheltuieli majorate cu circa 30% din trecut. Din inertie. Nu poti sa le opresti", a spus Pogonaru.

Reformarea sectorului public poate fi operata prin diminuarea la maxim a cheltuielilor, respectiv prin ajustarea "armatei birocratice" la nivelul incasarilor bugetare.

Desi la jumatatea anului, Finantele par sa se fi incadrat in limita de deficit bugetar negociata cu FMI, renegocierea limitelor stabilite pentru perioada urmatoare pare mai mult ca sigura.

"Deficitul bugetar estimat pe acest an era unul optimist. Avand in vedere nivelul prabusirii veniturilor este foarte greu de imaginat ca deficitul poate fi mai mic anul acesta decat -5.2% din PIB, valoarea inregistrata anul trecut. Daca evolutia economiei Romaniei este din nou sub asteptari in al doilea trimestru va fi necesar ca Guvernul sa renegocieze tintele de deficit bugetar cu FMI - din moment ce ele nu vor mai putea fi atinse oricum", a precizat Laurian Lungu, managing partenr al firmei de cercetare si analiza Macroanalitica.

 

Au venit banii de la Comisia Europeana

Romania a primit, vineri, prima transa, in valoare de 1,5 mld. euro, din imprumutul contractat de la Comisia Europeana, potrivit lui Gheorghe Gherghina, secretar de stat in Ministerul Finantelor.

Acesta se adauga imprumutului de 1,2 mld. euro atras de Ministerul Finantelor de la bancile locale.

"Este clar ca aceste doua imprumuturi nu rezolva problema deficitului bugetar pe anul asta. Ministerul Finantelor are de 'rostogolit' pana la sfarsitul anului peste 4 mld. euro numai pentru refinantarea certificatelor de trezorerie emise lunile trecute. In medie, in lunile august-octombrie Ministerul Finantelor are de refinantat aproximativ 1 mld. euro pe luna", a comentat Lungu.

El a explicat ca la tot acest necesar se va mai adauga si diferenta ce va rezulta intre veniturile actuale bugetare si cele prognozate, precum si orice cheltuileli suplimentare care pot sa apara. "La nivel strategic este foarte important ca termenul de maturitate al oricaror imprumuturi viitoare sa fie extins, pe moment aproape doua treimi din imprumuturile publice sunt pe termen scurt", a spus Lungu.

Ministrul pentru Relatia cu Parlamentul, Victor Ponta (PSD), a declarat ca este de acord cu propunerea premierului Emil Boc de reducere cu 20% a salariilor ministrilor, dar cu conditia ca diminuarea remuneratiei sa fie aplicata si pentru directorii companiilor subordonate Ministerului Economiei.

"Este o masura buna, dar cu conditia sa fie aplicata si la companiile ministrului Adriean Videanu (PDL), unde au fost marite salariile, pentru ca sa nu fie unii fraieri si altii destepti", a declarat pentru Mediafax ministrul pentru relatia cu Parlamentul.

Salariatii din cele 100 de companii aflate in subordinea Ministerului Economiei sunt printre cel mai bine platiti din angajatii de la stat.