MISTERELE CUVINTELOR / Design, proiect sau plan inteligent?

Autor: Alexandru Ciolan 28.07.2009
Am enumerat, in urma cu doua numere, cateva obiecte „inteligente" create de „Homo technicus". Ei bine, sa luam unul, oricare, dintre ele, facand abstractie de faptul ca am fost contemporani cu nasterea lui, ca stim, cu exactitate, cand, unde si de cine a fost inventat si produs si sa incercam, printr-un absurd efort de imaginatie, sa-i explicam aparitia si existenta printr-o aleatorie (adica neplanificata, neplanuita) evolutie naturala, fara nici o interventie umana...
 
Evident, un exercitiu lipsit de sens. La fel de deplasat ca si pretentia de a explica nasterea, evolutia si diversitatea actuala a lumii exclusiv cu argumente oferite de teoria evolutionista, care, fiind stiintifica, crede numai in ceea ce e repetabil si demonstrabil prin experiment.
Sintagma „intelligent design" este atestata pentru prima data in engleza americana in anul 1987. Valva pe care a starnit-o a facut ca ea sa fie preluata ca atare sau tradusa in toate limbile pamantului: fr. „dessein intelligent", sp. „diseno inteligente", it. „disegno intelligente", port. „design inteligente" etc. etc. In romana s-a folosit, indistinct, „designul/ planul/ proiectul inteligent" (evident, „design" din sintagma romaneasca se pronunta ca in engleza: dizain):
„Cu ocazia aniversarii lui Charles Darwin, Vaticanul organizeaza un colocviu pe tema «planului inteligent». Teoria, in voga in mediile crestine, sustine ideea unei interventii divine in evolutia speciilor" (fabricadebani.ro, 11 II 09).
„Teoria «proiectului inteligent» (ca si alte forme de creationism stiintific) isi propune sa suprime falia dintre stiinta si credinta, urmarind astfel o educatie integrala" (revistaverso.ro, 14 V 09).
„Dogma (economica) ne invata ca piata reglementeaza totul, ca mecanismele ei functioneaza precum programele divine, softurile dumnezeiesti in care cred partizanii teoriei «designului inteligent»" (R.l. 2 IV 09).
Miscarea „Intelligent Design" s-a nascut ca reactie la o hotarare a Curtii Supreme a Statelor Unite din 1987. In urma audierilor in cauza „Edwards vs Aguillard", care il opunea pe guvernatorul statului Louisiana contestatarilor unei legi a statului ce hotara ca evolutionismul trebuie sa fie predat in scolile publice in paralel cu creationismul, Curtea Suprema a hotarat ca „predarea creationismului in scolile publice este neconstitutionala deoarece echivaleaza cu incurajarea de catre stat a unei religii anume" (crestinismul). In 1989, adeptii creationismului au scos un manual de biologie pentru ciclul superior, intitulat „Of Pandas and People", in care evolutionismul stiintific era criticat cu argumente ale ID (teoria „Intelligent Design", conform careia exista suficiente dovezi ca viata a fost planificata de un agent inteligent – id est: Dumnezeu). Adeptii teoriei s-au inmultit in anii 90 si dupa 2000, reunindu-se in jurul Institutului Discovery, un grup de reflectie cu sediul in Seattle, care a cerut includerea ID in curricula scolilor publice. In anul 2005, in procesul intentat de un grup de parinti responsabililor cu invatamantul public din Districtul Dover (Pennsylvania), Curtea a decis ca ID nu este o stiinta si ca „nu se poate separa de antecedentele sale creationiste, deci religioase". Si totusi, promotorii ID lupta in continuare pentru ca stiinta sa nu mai fie limitata la naturalism si sa nu mai excluda explicatiile care implica o cauza supranaturala. Scopul lor declarat este acceptarea unei stiinte consonante cu credintele crestine si teiste.
In lumina celor de mai sus, cum ar trebui tradus in romana „intelligent design"? In orice caz, nu „designul inteligent", pentru ca „design" are la noi alte utilizari, legate in special de sfera esteticului. „Plan inteligent" si „proiect inteligent" redau, fara ambiguitati, sensul din engleza.
 
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
 
 
 

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.