MISTERELE CUVINTELOR / Un cuvant care cutremura: taliban

Autor: Alexandru Ciolan 02.09.2009
In 1973, o lovitura de stat rasturna in Afganistan monarhia si proclama republica. Cinci ani mai tarziu veneau la putere comunistii, iar hartuielile la care erau supusi de gherilele opozitiei islamice provocau invazia sovieticilor, la zece ani dupa alta interventie a glorioasei Armate Rosii: aceea din Cehoslovacia, din 1968.
 
Sovieticii aveau sa se retraga din Afganistan in 1989, istoviti si plictisiti, nici sub scut, nici pe scut, iar in urma lor se declansa razboiul civil. In 1996, talibanii intrau in Kabul si instaurau un regim bazat pe legea islamica, Sharia. Afganistanul era botezat oficial Emiratul Islamic Afganistan. In 2001, in urma atentatelor din 11 septembrie, o coalitie internationala invada tara si rasturna regimul taliban. Fortele NATO il asista si astazi pe presedintele Hamid Karzai (cel mai elegant barbat din lume, in opinia unor creatori de moda) in restabilirea autoritatii statului afgan. In zadar, se pare: talibanii sunt neintrecuti in lupta de gherila si se intaresc in provincie.
„Taliban" este un cuvant pastun (limba iraniana, folosita oficial de administratia afgana), imprumutat din araba (sg. „talib") si inseamna „invatacei" (la plural). Trecerea de la sensul colectiv la desemnarea individului, cu pluralul refacut prin aplicarea desinentei specifice, s-a produs in engleza si s-a propagat, datorita imensei puteri de contaminare lingvistica exercitate de agentiile de stiri si de televiziuni precum CNN, in toate limbile Pamantului.
Miscarea talibana s-a nascut prin 1993, printre cursantii scolilor religioase (madrassa) din sud-vestul Pakistanului, unde tinerii afgani erau instruiti intr-ale religiei si ale luptelor de gherila inca de pe vremea razboiului antisovietic. Fundamentalisti, urmarind sa restabileasca ordinea lumii la vremurile Profetului, talibanii nu sunt interesati de politica decat ca mijloc pentru reislamizarea moravurilor, a justitiei si a fiintei umane insesi. Rigoristi, talibanii au impus in timpul guvernarii lor obligativitatea ca femeile sa poarte imbracamintea traditionala si valul islamic (burqa) si sa nu mearga la scoala, ca barbatii sa poarte barba (neaparat lunga!), au interzis teatrul, cinematograful si televiziunea, dansul si muzica, dar si sportul, pedepseau prin lapidare adulterul, iar, in numele iconoclasmului, au dinamitat statuile gigantice ale lui Buddha de la Bamian, sapate in stanca, parte a patrimoniului universal. Excesele acestea impardonabile in ochii occidentalilor, ca si, mai ales, greseala de a nu se delimita ferm de bin Laden dupa atacul asupra Turnurilor Gemene din New York, le-au atras, la inceput, ironia, apoi de-a dreptul ostilitatea presei internationale. Influentata, cu siguranta, de apropierea sonora dintre „taliban" si numele celebrului personaj shakespearean din „Furtuna", Caliban (duh al raului, simbol al violentei), opinia publica a incarcat numele talibanilor cu nenumarate conotatii negative si, tocmai de aceea, l-a retinut si l-a transformat intr-un substantiv comun aplicat altor realitati decat cele afgane.
In romana, „taliban" a intrat mai ales ca substantiv, cu sensul originar, acela de „membru al miscarii islamice fundamentaliste sunnite, din Afganistan si Pakistan" („In aceeasi serie de restrictii aiuritoare, talibanii au mai interzis fotbalul…" – Evenimentul zilei, 5 IV 97, p. 5), dar este folosit si ca adjectiv („....un regim fundamentalist, de tipul fostei dictaturi talibane din Afganistan" – Adevarul, 5 VI 03, p. 9) si a capatat rapid aplicari autohtone: „Sambata (…) sustinatorii lui Radu Vasile au castigat detasat in fata aripii talibanilor" (National, 22 XI 99, p. 1). „Talibanii" din citatul precedent erau reprezentantii liniei dure din PNT-CD, „gerontocratii". In alte contexte, talibani sunt politicienii romani care dau dovada de inflexibilitate („Talibanii lui Ciorbea..." –Evenimentul zilei, 9 VI 98 p. 1), dar si cetatenii de rand care se situeaza neconditionat de partea sau impotriva cuiva, dovedind inflexibilitate in gandire („...talibanii anti-Basescu nu sunt cu nimic mai prejos decat cei ai presedintelui Romaniei", citat de pe blogul lui Victor Ciutacu, 31 V 09).
Despre alti membri ai familiei talibane in romana, data viitoare.
 
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
 
 


ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.