Diaconescu renunta la razboiul cu Olanda si merge la Haga

Autor: Doina Anghel 03.09.2009

Decizia lui Diaconescu de a nu merge in Olanda si mai ales tonul din comunicatul de presa de miercuri prin care si-a explicat decizia de a renunta la vizita la Haga, unde urma sa se discute despre progresele ultimelor tari care au aderat la UE, au surprins, pentru ca este un gest neobisnuit fata de modul in care Romania a facut pana acum diplomatie.

Potrivit unui comunicat sec al MAE, difuzat miercuri seara ministrul Cristian Diaconescu a decis sa participe la sedinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Legislativul olandez, ca urmare a clarificarilor primite pe canale diplomatice de la partea olandeza. "Seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, a decis sa participe maine (ieri - n.n.) la sedinta din cadrul Legislativului olandez, ca urmare a discutiei telefonice intre ministrii de externe ai celor doua state, precum si a clarificarilor primite pe canale diplomatice de la partea olandeza. Aceasta decizie are ca scop sustinerea intereselor Romaniei chiar in ziua in care se va lua decizia privind pozitia Olandei asupra functionarii Mecanismului de Cooperare si Verificare care vizeaza Romania."

Daca Diaconescu si-ar fi anulat vizita, ar fi fost primul gest de acest fel din mandatul sau de ministru, el fiind plecat de la inceputul anului in aproximativ 50 de vizite in strainatate, in 10 dintre acestea insotindu-l pe presedintele Traian Basescu si pe premierul Emil Boc. In tabelul alaturat este calendarul vizitelor anuntate de Ministerul de Externe pe site-ul www.mae.ro.

 

De ce s-a suparat ministrul roman

Miercuri dupa amiaza, MAE anuntase ca ministrul de externe, Cristian Diaconescu, si-a anulat vizita programata in Olanda, in contextul aparitiei unui document public foarte critic la adresa justitiei din Romania.

"Ministerul Afacerilor Externe a aflat cu surprindere din presa de demersul Guvernului Olandei de a transmite catre Camera Reprezentantilor a acestei tari o evaluare publica avand accente radicale privind functionarea statului de drept in Romania, precum si interpretari excesive asupra raportului Comisiei Europene privind Mecanismul de Monitorizare si Verificare", se arata in primul comunicat al ministerului condus de Diaconescu.

Analiza guvernului olandez a fost trimisa cu o zi inainte de vizita ministrului roman, care sustine ca urma sa ofere Parlamentului o serie de explicatii referitoare la progresele Romaniei, drept urmare acest nou document nu avea utilitate.

"Documentul mentionat este inamical si nepotrivit in relatia dintre doua state ale Uniunii Europene. Acest gest contravine spiritului si deschiderii dintre cele doua state reliefate de cooperarea economica excelenta, din care rezulta ca firmele olandeze obtin profit in Romania, situandu-se pe locul intai in ceea ce priveste capitalul total investit (peste 4,5 miliarde de euro)", se arata in acel comunicat.

Reactia ministerului fata de criticile ministrilor olandezi, care remarcau faptul ca nivelul de coruptie este inca la un nivel ridicat, iar reformele sunt blocate de factori politici, a surprins pentru ca in alte situatii, cum ar fi acuzatiile autoritatilor moldovene fata de Bucuresti din timpul alegerilor sau atacurile parlamentarilor italieni la adresa imigrantilor romani au ramas nesanctionate.

 

Ce ne reproseaza olandezii

Potrivit documentului care a fost transmis de guvernul olandez parlamentului din aceasta tara, ministrii vor continua sa faca presiuni la nivel european pentru ameliorarea situatiei in Romania si Bulgaria, cele mai noi membre ale Uniunii Europene.

In cazul in care nu se vor inregistra ameliorari, acest lucru va avea consecinte atat asupra transferului de fonduri europene catre cele doua tari, cat si asupra accesului lor in zona Schengen. Guvernul olandez a anuntat aceste concluzii la inceputul saptamanii, in cadrul raspunsului sau asupra raportului de la 22 iulie, intocmit de Comisia Europeana in baza Mecanismului de Cooperare si Verificare, pentru cele doua tari.

In scrisoarea trimisa miercuri Camerei Reprezentantilor de ministrul afacerilor europene, Frans Timmermans, ministrul afacerilor externe, Maxime Verhagen, si ministrul justitiei, Ernst Hirsch Ballin, sunt identificate o serie de deficiente, inclusiv "lipsa vointei politice privind implementarea ireversibila a reformelor".