Vladescu: Guvernul ar trebui sa dea garantii de inca 10 mld. euro pentru a urni economia

Guvernul ar trebui sa aiba curajul sa-si asume un deficit bugetar chiar si de 15% din PIB pentru care sa se bata si cu FMI, si cu Comisia Europeana, demonstrand ca este necesar pentru redresarea economiei, sustine Sebastian Vladescu, fost ministru al finantelor.

"Cu riscul ca BNR sa spuna «iar bate campii Vladescu», nu vad niciun semn imbucurator in economie si nu cred ca este solida nici presupusa evolutie pozitiva din anumite economii europene. Avem nevoie ca bugetul sa-si poata lua angajamente suplimentare de pana la 10 mld. euro, prin care statul sa sustina intr-adevar reluarea creditarii si sa poata da drumul in sfarsit unor investitii puternice in infrastructura."

El afirma ca aceasta nu inseamna ca Ministerul Finantelor ar trebui sa stranga efectiv 10 mld. euro, ci doar sa-si asume obligatii intr-un asemenea cuantum. "Tine doar de tehnica bugetara."

Vladescu spune ca antreprenorii romani au ajuns sa faca mari eforturi pentru a-si tine afacerile in viata si pentru a nu pierde oameni, aduc si bani de-acasa, dar nu se pot baza pe niciun sprijin din partea statului.

"Reducerea dobanzilor la credite este o dorinta greu de indeplinit atat timp cat costurile cu provizioanele tot cresc si nici macar companiile nu mai cred in planurile de afaceri cu care se duc la banca, neputand face estimari de piata pe mai mult de doua saptamani. Trebuie sa depasim discursurile de tipul «bancile sunt rele, au dobanzi mari si nu vor sa-si asume riscul», iar statul sa vina sa aduca elementul de incredere care lipseste in relatia dintre banci si companii."

Fostul ministru considera ca programul "Prima casa" in forma care a fost aprobat de Guvern are un defect major din cauza ca se adreseaza locuintelor vechi. "Nu are nicio legatura cu industria constructiilor, asa cum ar fi trebuit."

Vladescu ar da in administrare catre EximBank o schema de garantare a creditelor de 1-1,5 mld. euro pentru IMM-uri si o alta de inca un miliard de euro pentru companiile mari.

"Ar putea fi acordate garantii pentru credite pe 18-24 de luni. Astfel ar fi salvate locuri de munca prin care ar fi mentinut un anumit nivel al consumului si ar fi asigurate venituri la buget. Pentru a sustine economia care duce lipsa de sange cred ca merita asumat si riscul ca, la extrem, pana la 40% din creditele respective sa devina neperformante - ar insemna un miliard de euro in doi ani."

Pentru a ajuta cu adevarat industria constructiilor, Vladescu ar folosi inca 1,5 mld. euro sub forma de limita de garantare care sa fie alocata administratiilor locale si care la randul lor sa o translateze antreprenorilor, pe baza unor preturi maximale de vanzare pe metru patrat pentru locuintele construite.

"Ce ramane nevandut ramane in proprietatea administratiilor locale. Nu cred ca este un risc dramatic, chiar daca s-ar vinde doar o treime din locuintele astfel construite."

In fine, alte 6 miliarde de euro ar putea sustine cu adevarat un program de investitii masive in infrastructura, de la spitale la sosele.

"Repartizam cate 200 de kilometri de autostrada francezilor, germanilor, italienilor s.a.m.d., le dam garantii de stat, iar ei se ocupa sa aduca finantarea. Primul care termina primeste si un proiect de drum rapid", schiteaza planul Vladescu.

El admite ca factorul politic are un rol determinant in astfel de decizii si astfel explica de ce nu s-a facut nimic de acest gen cat timp a fost ministru al finantelor in guvernul Tariceanu.

"Din punct de vedere politic nu a existat decizie clara, bine directionata si asumata."

Vladescu afirma ca inainte de a fi suspectat de coruptie, aparatul de stat sufera de incompetenta, el fiind un ministru al finantelor caruia la sfarsitul anului i se restituiau banii alocati pentru investitii.

"Suntem in primul rand incompetenti la nivel guvernamental, inainte de a fi hoti. Speriati si incapabili sa luam decizii. Daca te temi, cauti acoperire birocratica si nu mai faci nimic", spune fostul ministru de finante

Desigur, un asemenea plan de majorare a deficitului bugetar s-ar izbi de analiza FMI.

"Inainte de toate, Romania nu a fost capabila sa puna pe masa un plan economie propriu cand FMI a venit la inceputul anului cu propriile idei. Sigur ca am risca sa pierdem transele 3 si 4 din imprumut, insa mai intai am putea incerca sa explicam, sa ne batem pentru un program si sa aratam ca avem nevoie de el."