Haosul politic de la Kiev, piatra de moara pentru iesirea din criza

Autor: Magraon Andreea 09.09.2009

Certurile interminabile intre liderii politici ucraineni, aflati in campanie pentru alegerile prezidentiale, afecteaza economia tarii, in conditiile in care moneda nationala, grivna, s-a depreciat cu 15% in raport cu dolarul in ultimele doua luni.



"Toata lumea spune ceva diferit: guvernul, presedintele si opozitia. Cand nu exista un consens asupra politicilor care sa scoata tara din criza, nu exista incredere in moneda nationala", a declarat Ceyla Pazarbasioglu, seful misiunii FMI in Ucraina.

Disputa dintre premierul Iulia Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko din ce in ce mai acuta afecteaza economia Ucrainei, care a apelat la Fondul Monetar International (FMI) si a primit un ajutor de 16,4 miliarde de dolari. Economia este tema cheie a campaniei electorale.

Banii de la FMI nu mai vin

Ucraina a primit pana in prezent 11 miliarde de dolari, iar probabilitatea ca restul sumei de bani sa vina de la FMI este putin probabila, avand in vedere ca tara nu a indeplinit conditiile cerute de Fond, a anuntat un consilier al presedintelui Iuscenko.

"Nu cred ca FMI ne va mai da fonduri pana la sfarsitul anului. Nu ne indeplinim obligatiile si acesta este motivul pentru care nu ne va mai acorda credit", a spus consilierul prezidential Oleksander Shlapak. Fondul a aprobat in iulie a treia transa a imprumutului pentru Ucraina, in valoare de 3,3 miliarde de dolari.

In trimestrul al doilea, economia Ucrainei a inregistrat un declin de 18%, fata de perioada similara a anului 2008, insa in scadere de la 20,3% in primele trei luni ale anului. FMI estimeaza o contractie de 8% a economiei in 2009, urmata de un avans de 1% anul viitor.

Inflatia va fi de 14% in acest an, iar in 2010 este estimata la 9%, potrivit aceleiasi surse. De asemenea, rata inflatiei este asteptata sa ajunga la 5-6 procente in perioada 2001-2014.

FMI a cerut Kievului consens politic, dar si reforme nepopulare, precum cresterea pretului la gazul natural, masura amanata in aceasta luna. Ucraina trebuie sa adopte o serie de noi masuri, precum cresterea independentei bancii centrale si reformarea sistemului de taxe, impozite si pensii, relateaza Bloomberg. Guvernul a folosit o parte din banii de la FMI pentru a reduce deficitul bugetar, care se ridica la 8,6% din PIB.

Scena politica de la Kiev, un adevarat ring de box

Apropierea alegerilor prezidentiale din 2009 a transformat scena politica din Ucraina intr-un adevarat ring de box in care principalii jucatorii sunt premierul Timosenko si presedintele Iuscenko, fosti aliati in timpul Revolutiei Portocalii din 2004.

In competitia pentru prezidentiale sunt si Viktor Ianukovici (liderul Partidului Regiunilor, formatiune pro-rusa aflata in opozitie) si Viktor Iateniuk (35 de ani, fost presedinte al Parlamentului), considerat o tanara speranta a politicii de la Kiev.

Iuscenko a acuzat-o pe Timosenko de lovitura de stat si ca apara interesele Rusiei si a cerut investigarea contractelor energetice pe care guvernul

le-a incheiat cu Moscova. Ucraina a fost in centrul crizei gazelor din luna ianuarie, cand Rusia a inchis robinetul de gaze catre aceasta tara.

La randul sau, premierul l-a acuzat pe presedinte ca blocheaza activitatea Guvernului si ca nu o lasa sa faca reforme.

Criza economica a dus la scaderea popularitatii Iuliei Timosenko, cea care are in prezent fraiele economiei tarii, la 17%, sondajele fiind in continuare conduse de Viktor Ianukovici, cu 26%, potrivit unui ultim studiu al Research & Branding Group. Presedintele Viktor Iuscenko se afla pe ultimul loc in sondaje, cu 2% in urma lui Iateniuk, care are 13 procente.

Parlamentul e paralizat de opozitie, care cere cresterea cheltuielilor sociale si blocheaza activitatea Legislativului.

Spre exemplu, membrii Partidului Regiunilor au blocat saptamana trecuta podiumul salii de plen a Parlamentului, dupa ce un proiect de lege propus de opozitie pentru cresterea pensiilor si a salariului minim a fost respins.

In contextul haosului politic, volumul investitiilor straine directe a scazut cu 66% in prima jumatate a anului, la 2,4 miliarde de dolari.