MISTERELE CUVINTELOR / Talibancele si talibanizarea
Autor:
Alexandru Ciolan
10.09.2009
Dupa ce, in numarul trecut, ne-am ocupat exclusiv
de talibani, sa acordam putina atentie si consoartelor acestora,
talibancele (obligate de barbosii afgani sa-si rada... parul
pubian).
In romana colocviala, talibanca (sa observam ca
in limbajul ingrijit am fi avut forma de feminin "talibana") si-a
sporit sensurile cu o superficiala usurinta. Talibanca este, de
pilda, orice musulmana imbracata in costumul traditional:
"Cand am fost in Turcia, la Moscheea Albastra, am intalnit
intr-un loc retras doua talibance... erau acoperite din cap pana-n
picioare, iar in zona ochilor aveau ca un fel de plasa..."
(roportal.ro/discutii, 14 VII 07). Sau o femeie care crede habotnic
in ceva: "(Sibianul care-si venereaza orasul) este fericit (.
..)
atunci cand alti talibani si talibance ii spun cat de frumos e, si
pentru ei, orasul" (Tribuna, 22 V 09). Sau, de-a dreptul, o lipsita
de inima autoare de chinuri rafinate: "A mea (fetita) e o
terorista, o talibanca fara seaman. Se trezeste de 3-4 ori pe
noapte si cere san" (pentrumamici.ro, 12 XI 08). Iar apogeul
hilaritatii este atins in imprecatiile unui sarman fochist...
violat la locul muncii de cateva fiice ale Evei: "...dupa ce a fost
dat afara pe poarta, stors ca o rufa, le-a strigat agresivelor
prostituate peste gard: «Vaci comuniste; Camile nesatule; Catele
maidaneze; Scroafe perverse; Talibancelor»" (Romania libera, 31 XII
98, p. 17).
Revenind la lucruri serioase (pentru cititorii
care nu vor sesiza subtilitatea trecerii de la ultimul citat, cu
"prostituate agresive", la domeniul la fel de agresiv si de lipsit
de moravuri al politicii, ne facem datoria de a o semnala noi
insine), sa ne oprim cateva clipe asupra talibanismului, care are
in romana sensul, sa-i spunem propriu, de "miscare a talibanilor"
("Ca orice fundamentalism, talibanismul incepe prin a fi
anticultural, ca sa ajunga, la maturitate, acultural", Romania
literara, 39/01, p. 1), dar si un al doilea sens, secundar, mult
mai frecvent insa, de "atitudine si conceptie intoleranta, mai ales
in domeniul politic" ("Iliescu ii acuza de talibanism pe cei care
condamna comunismul", Adevarul, 20 XI 06).
Conceptia rigida care sta la baza sistemului
fiscal romanesc este socotita si ea o dovada de talibanism:
"Talibanism fiscal. Ceea ce zdruncina
competitivitatea fiscala a Romaniei in zona este, dincolo de
ponderea ridicata a contributiilor sociale, forma radicala pe care
a luat-o cota unica in tara noastra. Nu sunt impozitate numai
veniturile regulate cu 16%, ci si economisirea si investitiile"
(Taxe si impozite, 28 III 08). Iar atitudinea ostila americanilor
si Occidentului este tot talibanism: "...o luare de pozitie de un
talibanism integral in care (Eugen Mihaescu) ii condamna pe
americani, cu «aroganta» lor cu tot si le cerea... dovezi in
privinta vinovatiei lui Ossama bin Laden" (Romania literara, 45/01
p. 24).
Verbul "a talibaniza" a capatat sensul
figurat "a radicaliza": "Tot ei (penelistii) au sansa (sau nesansa)
de a fi principalii beneficiari ai sentimentului, de altfel comun
al pesedistilor, de a talibaniza si mai mult relatia cu adversarul
politic pedelist" (24-ore.ro, 5 VI 08). Iar a detalibaniza
echivaleaza cu "a emancipa, a civiliza": "Eu chiar sper sa se
construiasca oribilitatea asta (Catedrala Mantuirii Neamului), caci
ar fi singura noastra sansa de a de-talibaniza societatea
romaneasca. Poate cativa «credinciosi» vor realiza cat de «umana»
este aceasta religie, care cheltuie 400 mln euro pe niste betoane
in loc sa ajute niste copii bolnavi, sa construiasca aziluri pentru
batrani sau sa ofere mancare celor care nu au ce sa puna pe masa"
(skyscrapercity.com, 15 I 09). In schimb, intalnim si un sens
propriu in a retalibaniza: "a face sa revina sub controlul
talibanilor": "Pakistanul, adus in pragul colapsului de unda de soc
a crizei, e cheia si cheia ar putea deschide, curand, o ecluza
sinistra care ar putea re-talibaniza haotic Afganistanul si ar
putea trimite mesaje de mare violenta, departe, in Occident" (Idei
in dialog, 1 XI 08).
In spatele tuturor sensurilor figurate ale
membrilor familiei de cuvinte putem descifra un sens comun, derivat
din conotatiile negative ale lui "taliban": acela de
inflexibilitate, primitivism si violenta. Parca ar fi portretul-tip
al politicianului roman...
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti).
Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti).
Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi
redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la
Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991),
editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si
publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia.
Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela
Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire
Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba
nepoti.