MISTERELE CUVINTELOR / Talibancele si talibanizarea

Autor: Alexandru Ciolan 10.09.2009
Dupa ce, in numarul trecut, ne-am ocupat exclusiv de talibani, sa acordam putina atentie si consoartelor acestora, talibancele (obligate de barbosii afgani sa-si rada... parul pubian).
In romana colocviala, talibanca (sa observam ca in limbajul ingrijit am fi avut forma de feminin "talibana") si-a sporit sensurile cu o superficiala usurinta. Talibanca este, de pilda, orice musulmana imbracata in costumul traditional: "Cand am fost in Turcia, la Moscheea Albastra, am intalnit intr-un loc retras doua talibance... erau acoperite din cap pana-n picioare, iar in zona ochilor aveau ca un fel de plasa..." (roportal.ro/discutii, 14 VII 07). Sau o femeie care crede habotnic in ceva: "(Sibianul care-si venereaza orasul) este fericit (. ..) atunci cand alti talibani si talibance ii spun cat de frumos e, si pentru ei, orasul" (Tribuna, 22 V 09). Sau, de-a dreptul, o lipsita de inima autoare de chinuri rafinate: "A mea (fetita) e o terorista, o talibanca fara seaman. Se trezeste de 3-4 ori pe noapte si cere san" (pentrumamici.ro, 12 XI 08). Iar apogeul hilaritatii este atins in imprecatiile unui sarman fochist... violat la locul muncii de cateva fiice ale Evei: "...dupa ce a fost dat afara pe poarta, stors ca o rufa, le-a strigat agresivelor prostituate peste gard: «Vaci comuniste; Camile nesatule; Catele maidaneze; Scroafe perverse; Talibancelor»" (Romania libera, 31 XII 98, p. 17).
Revenind la lucruri serioase (pentru cititorii care nu vor sesiza subtilitatea trecerii de la ultimul citat, cu "prostituate agresive", la domeniul la fel de agresiv si de lipsit de moravuri al politicii, ne facem datoria de a o semnala noi insine), sa ne oprim cateva clipe asupra talibanismului, care are in romana sensul, sa-i spunem propriu, de "miscare a talibanilor" ("Ca orice fundamentalism, talibanismul incepe prin a fi anticultural, ca sa ajunga, la maturitate, acultural", Romania literara, 39/01, p. 1), dar si un al doilea sens, secundar, mult mai frecvent insa, de "atitudine si conceptie intoleranta, mai ales in domeniul politic" ("Iliescu ii acuza de talibanism pe cei care condamna comunismul", Adevarul, 20 XI 06).
Conceptia rigida care sta la baza sistemului fiscal romanesc este socotita si ea o dovada de talibanism: "Talibanism fiscal. Ceea ce zdruncina competitivitatea fiscala a Romaniei in zona este, dincolo de ponderea ridicata a contributiilor sociale, forma radicala pe care a luat-o cota unica in tara noastra. Nu sunt impozitate numai veniturile regulate cu 16%, ci si economisirea si investitiile" (Taxe si impozite, 28 III 08). Iar atitudinea ostila americanilor si Occidentului este tot talibanism: "...o luare de pozitie de un talibanism integral in care (Eugen Mihaescu) ii condamna pe americani, cu «aroganta» lor cu tot si le cerea... dovezi in privinta vinovatiei lui Ossama bin Laden" (Romania literara, 45/01 p. 24).
Verbul "a talibaniza" a capatat sensul figurat "a radicaliza": "Tot ei (penelistii) au sansa (sau nesansa) de a fi principalii beneficiari ai sentimentului, de altfel comun al pesedistilor, de a talibaniza si mai mult relatia cu adversarul politic pedelist" (24-ore.ro, 5 VI 08). Iar a detalibaniza echivaleaza cu "a emancipa, a civiliza": "Eu chiar sper sa se construiasca oribilitatea asta (Catedrala Mantuirii Neamului), caci ar fi singura noastra sansa de a de-talibaniza societatea romaneasca. Poate cativa «credinciosi» vor realiza cat de «umana» este aceasta religie, care cheltuie 400 mln euro pe niste betoane in loc sa ajute niste copii bolnavi, sa construiasca aziluri pentru batrani sau sa ofere mancare celor care nu au ce sa puna pe masa" (skyscrapercity.com, 15 I 09). In schimb, intalnim si un sens propriu in a retalibaniza: "a face sa revina sub controlul talibanilor": "Pakistanul, adus in pragul colapsului de unda de soc a crizei, e cheia si cheia ar putea deschide, curand, o ecluza sinistra care ar putea re-talibaniza haotic Afganistanul si ar putea trimite mesaje de mare violenta, departe, in Occident" (Idei in dialog, 1 XI 08).
In spatele tuturor sensurilor figurate ale membrilor familiei de cuvinte putem descifra un sens comun, derivat din conotatiile negative ale lui "taliban": acela de inflexibilitate, primitivism si violenta. Parca ar fi portretul-tip al politicianului roman...
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.