Van Groningen, Raiffeisen: Avem clienti care pot plati, dar nu vor, invocand criza

"Multi isi leaga sperantele de trimestrul III, dar daca nu vor fi confirmate, trimestrul I din 2010 va arata fundamental diferit. Nu sunt convins ca vedem toate efectele crizei si ca putem spune 'ce era mai rau a trecut', iar in cazul in care criza va continua nu este exclus ca anul viitor sa vedem tranzactii de consolidare pe diferite piete, inclusiv in sectorul bancar, unde exista o capacitate care trebuie restransa."

De altfel, finantarea unor achizitii ar putea fi principala destinatie a unor cereri de credite noi in sectorul corporate, pentru ca in rest nu se mai fac investitii in capacitati noi de productie si nici in real-estate.

"Este clar ca se cauta tranzactii pe piata, oportunitati de consolidare. Criza nu a fost insa destul de dura sau destul de lunga pentru a forta asemenea miscari. Multi au supravietuit pana acum cu vanzari mai mici, cu taieri de costuri si doar daca ajung cu afacerile la minimum minimorum si isi pierd orice speranta vor fi gata sa vanda", spune Van Groningen. Cat priveste lunile urmatoare, el considera ca nu se poate face abstractie de situatia politica: "In trimestrul IV vor fi facute eforturi pentru a se evita sa apara neplaceri, insa marea intrebare este ce va urma in trimestrul I."

Seful Raiffeisen crede ca principala lectie a crizei, si pentru banci, si pentru clientii lor, este ca nu e bine sa te indatorezi la maximum incercand sa gestionezi riscuri care de la un punct incolo nu mai pot fi gestionate.

"Pentru bancile din Romania nu este bine sa se mai bazeze pe refinantare din strainatate si este important sa fim mai echilibrati pe raportul credite/depozite, asa cum pentru companii lectia este ca nu e bine sa faci business cu prea multi bani imprumutati. Acum procesul de ajustare a inceput, dar va fi de durata. Nu putem spune 'gata, s-a rezolvat'."

Pe de alta parte, bancherul admite ca in conditiile in care somajul creste, iar companiile nu mai fac profituri, bancile nu prea mai au de unde sa atraga depozite.

Van Groningen nu considera ingrijoratoare ponderea la care au ajuns creditele neperformante din sistem. "Ar trebui sa se tina cont de faptul ca majoritatea clientilor isi platesc la timp ratele, chiar daca trebuie sa faca eforturi, contrar impresiei care se poate crea. La capitolul rau-platnici avem doua situatii: cei care vor sa plateasca, dar nu mai pot din cauze obiective si este in interesul nostru sa-i sprijinim cu solutii, si cei care pot plati, dar nu vor si prefera sa invoce criza. Acesta din urma este un fenomen pe care inca incercam sa-l intelegem."

Bancherul ii sfatuieste pe clienti sa nu astepte sa acumuleze doua-trei luni de restante, ci sa mearga din timp la banca sa discute variante de restructurare a creditelor, avertizand insa ca acestea inseamna un cost mai mare.

De asemenea, Van Groningen readuce in discutie diferentele metodologice de tratare a provizioanelor dupa standardele romanesti de contabilitate (RAS) fata de standardele internationale (IFRS).

Discrepantele sunt atat de mari, incat un profit in IFRS poate insemna pierdere in RAS, asa cum se intampla in cazul multor banci de pe piata.

"Inca asteptam sa vedem o apropiere mai mare intre cele doua sisteme de raportare la capitolul provizioane si cred ca problema se va regla in octombrie cand misiunea FMI ar urma sa revina la Bucuresti." Dupa standardele internationale, bancile trebuie sa faca provizioane dupa 180 de zile de intarziere la plata ratelor, iar dupa cele romanesti incepand de la 90 de zile. De asemenea, BNR accepta deducerea garantiilor doar in proportie de 25%, desi a promis mai mult.

"Era de mult clar ca in RAS profiturile sunt mai mici decat in IFRS, respectiv pierderile sunt mai mari, asa ca Ministerul Finantelor ar trebui sa fie interesat ca bancile sa treaca la IFRS pentru a putea strange impozite mai mari. Pe mine nu ma deranjeaza sa ramanem in RAS atat timp cat astfel platesc taxe mai mici."