Ce ii lipseste centrului vechi al Capitalei pentru a fi mai mult decat o terasa imensa in mijlocul unui santier

Autor: Cristina Stoian 18.09.2009

Renovarea centrului vechi al Capitalei are un scop clar - crearea unei imagini boeme, a unui centru cultural care sa aduca cat mai multi turisti si implicit sa dezvolte economic zona. O parte din plan s-a rezolvat. Lipscaniul atrage cel mai mare trafic din Capitala, neluand in considerare centrele comerciale, dar imaginea nu duce deloc cu gandul la Bucurestiul interbelic, ci mai degraba la o terasa imensa, multicolora, cu sute de umbrelute branduite de multinationale si mese de toate formele.

Sorin Patrascu, 33 de ani, proprietarul buticului de cosmetice Manufaktura, vine aproape in fiecare seara pe strada Smardan sa-si viziteze magazinul de 25 de metri patrati, dar de fiecare data face slalom printre mesele teraselor vecine intinse pana in fata usii sale.

Daca in urma cu un an Manufaktura, care este administrat prin intermediul companiei Seven Spa Cosmetics, iti sarea in ochi datorita designului sau (mobilierul vintage din lemn si fier forjat), dar mai ales ofertelor sale de cosmetice (gel de dus, ulei de baie, spumant, sapun, unt de corp sau sampon) pe baza de bere si vin, a celor cu sare de la Marea Moarta sau cu sare termala, acum abia se mai vede de umbrelutele teraselor.

Modelul din Cehia

Prima data cand a adus produsele Manufaktura, in 2007, Patrascu s-a hotarat sa le comercializeze in supermarketuri, gandindu-se ca un stand din lemn va atrage clientii si va face diferenta fata de produsele de masa.

"Am facut greseli la inceput pentru ca eu, lucrand in vanzari foarte mult timp, am vrut sa incep de la un rulaj foarte mare. Am incercat o colaborare cu doua retele, PIC si Spar, dar

mi-am dat seama ca produsele nu se potriveau acelui loc. Am pierdut, doar daca ma gandesc ca primele stocuri au avut o valoare de 49.000 de euro", spune proprietarul magazinului.

In mai 2008 a inceput colaborarea cu farmaciile Dona, dar strategia sa era sa se extinda intr-un magazin propriu, in centrul vechi, exact ca in Cehia, tara de origine a cosmeticelor pe care le distribuie.

"Am ales zona aceasta, chiar daca in ianuarie 2008, cand am inchiriat spatiul, arata mult mai rau. Am putut deschide in mai-iunie, dar erau prea multe schele, asa ca l-am deschis in august, cand s-au finalizat lucrarile la cladirea pe care am inchiriat-o", spune Patrascu, care a investit circa 14.000 de euro in mobilier, marfa si dotarea magazinului care este amplasat

intr-una din putinele cladiri renovate de pe Smardan.

Traficul creste, dar in magazine intra mai putini clienti

In primele luni de la deschidere, Manufaktura a rulat lunar intre 8.000 de lei si 22.000 de lei (decembrie), dar de atunci, chiar daca barurile si restaurantele s-au inmultit, ajungand sa numere peste 50 de unitati in toata zona, nu s-au realizat schimbari semnificative in vanzarile de cosmetice.

"Traficul a crescut, dar vanzarile au ramas plafonate la acelasi nivel. Cu toate ca notorietatea produselor a crescut, se vede ca terasele care au mascat foarte mult magazinul. Mai mult, oamenii nu mai vin sa se uite prin magazine, se asaza la o masa si raman acolo doua ore. Tinand cont ca vara sunt si concedii, vanzarile au scazut cu 20%", adauga Patrascu, admitand ca in prezent vinde doar 60%-70% din target.

Conteaza si mixul de chiriasi

Cat despre centrul vechi, Patrascu crede ca restaurantele si cafenelele fara alti vecini care sa comercializeze si altceva nu reprezinta o reusita pentru Bucuresti.

"La zilele Bucurestiului am facut vanzari in doua zile cat intr-o luna. Este nevoie de mai multe evenimente, pentru ca altfel nu ai ce sa le arati turistilor. Mai mult, este nevoie de magazine de suveniruri, haine si bijuterii, dar altceva decat ofera un mall."

La aceeasi concluzie au ajuns si ceilalti retaileri care comercializeaza fie imbracaminte, in special rochii de mireasa, fie electronice, scaune sau ceasuri scumpe. Cei care au un spatiu pe strada Smardan, care este cea mai aglomerata, pe Selari sau pe strada Franceza nu prea mai au sanse sa obtina profituri ca ale barurilor, de aceea multe au pus lacat si au lasat in loc fie o cafenea, fie o agentie de turism, fie un magazin "Legal Smoke", care comercializeaza ierburi legale, unul dintre putinele care s-au extins agresiv intr-un an de criza financiara.

Strainii vor suveniruri, romanii vin la promenada

"De pe partea cealalta nici nu ne vedem, din capatul strazii vezi doar terase. Clientii nu cumpara, strainii vor doar suveniruri, produse romanesti, dar lucruri <> in orice caz, iar romanii vin mai mult la promenada. Suntem aici mai mult penru vizibilitate, dar vanzarile merg mult mai slab decat in centrele comerciale Plaza Romania si Bucuresti Mall, unde mai avem si alte magazine", spune vanzatorul magazinului Reaction Store, care vinde bijuterii si ceasuri marca Fossil, Diesel sau Emporio Armani, prin intermediul Top Holding, care anul trecut a avut o cifra de afaceri de circa 2 mil. euro, potrivit datelor de pe Ministerul de Finante.

Si reprezentantii barurilor spun ca este nevoie de un mix mai complex de chiriasi pentru a atrage cat mai multi vizitatori pe toate arterele centrului vechi.

"Este nevoie de un mix mai bun, pentru ca oamenii vor sa vada si un magazin de bijuterii sau unul de antichitati", declara Adrian Caloian, proprietarul barului cu specific irlandez O'Hara de pe strada Franceza, care spune ca lui i-au crescut vanzarile cu 70% din momentul in care strada a fost finalizata.

Cu standul sezonier

Singura senzatie de vechi ti-o da standul mobil al un vanzator ambulant de ilustrate cu Bucuresti - Micul paris, cu Moldova si Transilvania, fotografii lucrate alb-negru sau in sepia.

"In august am avut vanzari foarte mari pentru ca au venit turisti straini, dar acum nu mai este o cerere atat de mare. Ne gandim sa deschidem un stand sezonier pe perioada verii, pentru ca atunci sunt turisti, dar permanent vom deschide un magazin doar la Muzeul Taranului Roman, in Cismigiu sau in Herastrau", spune Adrian Suhanea, care vinde ilustratele Born in Transilvania.

"Nu exista niciun centru de informare turistica, strainii nu stiu cui sa se adreseze daca ajung aici. Nu este interes din partea autoritatilor", crede Sorin Patrascu, de la Manufaktura.

Interesul strainilor pentru produsele romanesti ramane nesatisfacut. Nicio companie nu a exploatat pana acum aceasta nisa, iar autoritatile par straine de acest subiect. Singurele produse plasate la categoria "gifts" sunt ceainicele si ceaiurile aromate de la Casa de Ceai, magazin care apartine librariilor Carturesti, cani, pixuri sau tricouri branduite cu numele barurilor in Team Pub sau articolele de imbracaminte retro marca Loona de Kristal.

"Suntem aici de trei ani, de pe vremea cand se lucra si nu se deschisese strada. Atunci nu erau clienti, iar acum cand sunt, strada s-a umplut de cafenele. Suntem de trei ani aici. Strainii vin, se uita, dar nu cumpara, chiar daca sunt incantati ca vad articole de imbracaminte sub semnatura unui designer roman. Au impresia insa ca suntem prea scumpi, iar unii cer o reducere. Singurii care mai cumpara sunt francezii", spune Catalina, vanzatoarea din magazinul Loona de Krystal, care este condus de Cristina Cernei. Produsele in acest magazin pot costa 65 de lei, in cazul unei camasi, dar si 2.100 de lei, in cazul unei rochii de matase pictata manual.

Si brandurile de lux au analizat zona centrului vechi, multibrandul italian Mengoti care a rulat 2,2 mil. euro dupa primul an in Romania, in magazinul de pe Calea Victoriei, fiind unul dintre jucatorii care si-au anuntat intentia de a patrunde pe strazile din zona Lipscani, dar doar in momentul in care acestea vor fi renovate.

Ar mai fi nevoie de:

Cafenelelor le merge bine