Romania intra azi in spirala indatorarii pentru salarii. Urmeaza indatorarea pentru dobanzi. Cum comentati?

FMI discuta azi aprobarea transei a doua din acord, din care o parte se va folosi pentru salariile bugetarilor.

FMI urmeaza sa stabileasca astazi daca va acorda urmatoarea transa de imprumut Romaniei, din care jumatate sa fie folosita pentru acoperirea deficitului bugetar.
Va fi pentru prima data in istoria Romaniei cand se procedeaza astfel: banii dintr-un imprumut international sa ia destinatia salariilor si pensiilor.
Guvernul si BNR au acceptat aceasta situatie, dar oamenii de afaceri afirma ca este cea mai proasta solutie posibila si ca daca ne vom mentine pe acest drum Romania va ajunge sa cheltuiasca mai mult pentru a plati dobanzile la imprumuturi decat cu investitiile in infrastructura sau cu educatia.
Cheltuielile cu dobanzile la buget au crescut cu 50,1% dupa primele sapte luni ale anului, la 3,46 mld. lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor. Pentru acest an a fost bugetat un nivel al dobanzilor de 7,4 mld. lei, fata de 2,8 mld. lei in 2008.
In prima jumatate a anului, datoria publica a crescut cu 33% fata de sfarsitul anului trecut, ajungand sa depaseasca 34 mld. euro, in timp ce PIB este asteptat sa se contracte anul acesta la 115 mld. euro. Cel putin teoretic Romania mai are loc sa-si dubleze datoria pana la atingerea plafonului de 60% din PIB impus de Tratatul european. In ultimii patru ani ritmul de crestere a datoriei publice a ajuns sa se dubleze, in 2004 cresterea fiind de 17%.
Omul de afaceri Ion Tiriac a declarat duminica la Pro TV ca Guvernul nu trebuia sa se imprumute la nesfarsit doar pentru a face fata unei situatii de moment, pentru ca va continua sa o faca "pana nu va mai avea cum sa o faca". El a precizat ca investitiile in infrastructura si atragerea fondurilor de la Uniunea Europeana reprezinta cele mai importante obiective pe care ar trebui sa le aiba autoritatile in acest moment.
"Eu stiam ca domnul Berceanu a spus, in urma cu cateva luni, ca da drumul la au­tostrazi, cu orice risc. Si, dupa parerea mea necalifi­cata, ar trebui sa dea drumul chiar cu riscul sa injumatateasca salariile, pentru ca, daca nu da drumul, o sa traim cu jumatatile astea de salarii inca 20 de ani. Fara infrastructura, tara asta moare in viitor. (...) Ar trebui sa angajam 200 de baieti destepti, sa-i platim in aur, si sa tragem pana la ultimul cent de la Bruxelles", a explicat Tiriac.
La randul sau, Doru Liona­chescu, partener principal al firmei Capital Partners, sustine ca "gu­vernul Romaniei, ca un gospodar nechibzuit, ia saci de bani de la FMI doar cu buletinul, ca sa-i faca praf pe salariile bugetarilor, in loc sa reduca aceste cheltuieli la niveluri sus­tenabile" (vezi opinia din dreapta).
"Daca se pastreaza rit­mul actual al in­da­torarii nationa­le, cel tarziu anul viitor ponderea chel­­tu­ie­lilor legate de serviciul datoriei va depasi sumele alocate educatiei si altor sec­toare cruciale pentru viitorul Roma­niei", afirma Lionachescu.
"Banii de la Fondul Monetar International ar trebui alocati in mod cert catre investitii, care ulterior vor alimenta bugetul de stat. Este clar ca trebuie miscata economia in con­ditiile actuale de criza prin investitii si nu prin decizii sociale", spune Laurentiu Plos­ceanu, prese­dintele Aso­­ciatiei Romane a Antre­pre­norilor din Constructii. Potrivit lui, pana in luna august au fost cheltuite doar 4 miliarde de euro din cele 10 miliarde de euro anun­tate de gu­vernul Boc la ince­putul anului pentru infra­structura.
"Avand in vedere ca FMI a respins ideea de a permite majo­rarea deficitului prin investitii in infrastructura, ne asteptam ca pana la sfarsitul anului sa fie utilizate doar 6-7 miliarde de euro pentru acest sector", afirma Plosceanu.
Prin bugetul pentru 2009, Gu­vernul s-a angajat sa cheltuiasca echivalentul a 20% din PIB pentru sustinerea proiectelor de investitii publice. Pana in luna august, a fost cheltuita o suma reprezentand 55% din bugetul alocat pentru aceasta destinatie, insemnand peste 4,5 mi­liarde de euro, conform declara­tiilor premierului. Cu toate acestea, pana acum lucrarile majore de infra­structura nu au fost vizibile. Analistii apreciaza ca deficitul public este o reala amenintare care se reflecta si in datoria externa totala, ca urmare a nevoii statului de a se imprumuta din ce in ce mai mult pentru a-si acoperi cheltuielile.
Utilizarea banilor de la FMI pentru finantarea partiala a defici­tului bugetar, chiar si pentru proiec­tele de investitii, ar putea pune in pericol aprecierea monedei natio­nale pe termen mediu, potrivit ana­listilor ING.
Conform intelegerii cu FMI, urmatoarele doua transe din impru­mutul de la FMI, de aproape 1,9 mld. euro si, respectiv 1,5 mld. euro, ar urma sa fie acordate in lunile sep­tembrie si decembrie. Din aceste sume circa jumatate - 1,7 mld. euro - vor avea ca destinatie finantarea defi­citului bugetar.

A avea sau nu bani pentru salarii si pensii
Potrivit declaratiilor lui Traian Basescu, presedintele Romaniei, Romania va fi in dificultate in privinta platii salariilor si a pensiilor daca nu va primi a doua transa din imprumutul de la FMI. Pe de alta parte, premierul Emil Boc sustine insa ca Guvernul are capacitatea de a plati salariile, pensiile si celelalte alocatii sociale, pana la sfarsitul anului, fara intarzieri. "Salariile, pensiile si celelalte alocatii sociale vor fi platite, pana la sfarsitul anului, fara niciun fel de probleme", a spus Boc, la un post de stiri.
De la inceputul anului, Finantele s-au imprumutat agresiv de pe piata locala si la costuri relativ constante pentru a-si acoperi necesarul de lichiditati, creat pe fondul scaderii veniturilor incasate la buget.
Valoarea titlurilor de stat van­dute de la inceputul anului a de­pasit 50 mld. lei, su­ma im­prumutata fiind de circa zece ori mai mare fata de intervalul similar din 2008, cand emisiunile au totalizat 5,4 mld. lei.
Potrivit estimarilor ministerului, datoria gu­vernamentala interna va ajunge la sfarsitul anului 2009 la 50,7 mld. lei, in timp ce im­prumuturile care tre­buie platite catre exterior vor totaliza 6,6 mld. lei. Din suma totala care trebuie rambursata in acest an, ratele de capital se vor cifra la 51,2 mld. lei, iar dobanzile si comisioanele vor fi de 6,1 mld. lei.