Traian Basescu propune un New Deal care sa repare inechitatile sociale

Sistemul social din Romania este in criza si nu are viziune, se arata intr-un raport de 382 de pagini al comisiei prezidentiale privind analiza riscurilor sociale si demografice, prezentat ieri la Cotroceni si insusit de presedintele Traian Basescu. Membrii comisiei, condusi de doctorul in sociologie Marian Preda, sustin ca la 20 de la ani de la revolutie, politicile sociale sunt inca incoerente, ineficiente si ofera solutii ad-hoc la crize specifice, au obiective contradictorii, sunt lipsite de viziune.

Pe scurt, in Romania, diferentele si nedreptatile sunt consfintite prin lege, daca este sa urmaresti veniturile realizate de aceleasi categorii sociale in functie de regiuni, pensiile diferentiate sau ajutoarele acordate categoriilor defavorizate.

Nedreptatea sociala este cuvantul cheie al radiografiei prezentate ieri la Cotroceni, seful statului cerand partidelor politice si partenerilor sociali, un pact national pentru echitate al asistentei sociale, care sa fie dezbatut incepand din ianuarie 2010, dupa prezidentiale.

"Sustin necesitatea unui Pact National pentru Protectie Sociala. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, avem nevoie de solidaritatea societatii, dar si a intregii clase politice care, pe de o parte, sa garanteze ca inceteaza utilizarea sistemului de protectie sociala in scopuri electorale, iar pe de alta parte ca isi insuseste o viziune pe termen lung, pentru ca (...) ce nu facem astazi va fi un dezastru pentru 2030. In materie de protectie sociala si de asigurare a resurselor financiare pentru ca protectia sociala sa poata avea loc pe termen lung deciziile care nu se iau astazi intind factura celor care vor avea nevoie de protectie sociala in anii 2025-2030. Deci masurile trebuie luate acum", a declarat ieri Traian Basescu.

El a mai spus ca, in prezent, exista 179 de acte normative care reglementeaza protectia sociala si care instituie 202 categorii de asistati social.

Va prezentam mai jos principalele concluzii si propuneri ale raportului "Riscuri si Inechitati Sociale in Romania", prezentat ieri la Cotroceni.

Concluzii

• Interesele politice interne au presupus, pentru fiecare partid sau coalitie, plasarea in functii a clientelei de partid care sa fie rasplatita pentru serviciile aduse si sa asigure protectia de la nivel central la nivel local a propriilor sustinatori si alimentarea cu resurse a segmentelor sociale si comunitatilor care sustin partidul, mai ales in anii electorali. In structura sistemului de protectie sociala au intrat sistematic oportunisti incompetenti care, in plus, au inceput de fiecare data de la "zero" ignorand proiectele anterioare ca fiind proiecte ale opozitiei, ale "celorlalti". Este un obicei pe care nici actuala coalitie PD-L -PSD nu l-a ignorat, promovandu-si apropiatii in functii care nu au legatura cu pregatirea lor.
• Pensionarile anticipate succesive, pensionarile frauduloase (in special de invaliditate si din agricultura), pensionarile de lux din MApN, MIRA, SRI au condus la cresterea numarului de pensionari de la aproximativ 3,5 milioane in 1990 la peste 6 milioane in 2000, in timp ce numarul de salariati a scazut in aceeasi perioada de la 8,1 la 4,6 milioane, creand dezechilibre majore in sistemul de protectie sociala si lasand multe persoane si familii fara venituri primare, sub pragul de saracie.
• Alocatiile pentru copii, drepturile persoanelor cu handicap, copiii institutionalizati si tinerii care parasesc serviciile de protectie sociala, persoanele fara locuinta, familiile sarace cu multi copii sau monoparentale, somerii de lung termen, persoanele seropozitive, victimele violentei si traficului si alte segmente sociale in situatii de risc au fost ignorate complet sau protejate doar superficial, prin programe cel mai adesea ineficiente si/sau nesustenabile.
• Ineficienta politicilor sociale a contribuit suplimentar la procesele de scadere a natalitatii si a ratei casatoriilor; multi tineri, mai ales din mediul rural, s-au indreptat treptat spre tarile vest-europene pentru a gasi locuri de munca. Potrivit estimarilor, populatia Romaniei va ajunge in 2050 la 11,5 milioane de oameni, fata de 22 de milioane in prezent.
• S-a ajuns la o "patologie" a sistemului de distribuire si redistribuire a bunastarii: parlamentarii si-au votat singuri pensii speciale fara niciun suport contributoriu, magistratii au dat verdicte in favoarea lor pentru a avea un sistem privilegiat de sporuri salariale si de pensionare, la fel s-a procedat cu persoanele pensionate in structurile militare influente (MApN, MIRA; SRI, SIE) si cu cele din Ministerul de Externe.
• Economia Romaniei a parcurs o perioada de opt ani de crestere economica sustinuta, care a permis si o crestere accentuata a veniturilor populatiei, crestere inregistrata la nivelul tuturor categoriilor de gospodarii. Dupa un deceniu de cadere a economiei, reflectata si de scaderea dramatica a veniturilor reale ale populatiei, produsul intern brut pe locuitor a crescut, in perioada 2001-2007, cu 57,5% (cu o rata medie anuala de 6,7%). Veniturile disponibile ale gospodariilor au crescut, in perioada 2002-2007, in medie cu 76% (9,9% anual).
• Dar veniturile disponibile medii ale gospodariilor din Romania reprezinta mai putin de un sfert din media veniturilor gospodariilor din UE-15 si jumatate din cele ale populatiei din primele zece noi state membre. In 2007, veniturile disponibile medii ale gospodariilor din Romania erau mai mici de 4,5 ori decat media UE-15 si de 1,9 ori decat media primelor 10 noi state membre. Un locuitor al Romaniei isi putea asigura, in medie, pe baza veniturilor disponibile, un nivel al consumului de cinci ori mai mic decat cel pe care si-l putea permite un locuitor din Germania, Austria si Regatul Unit; de 2,5 ori, 1,8 ori si, respectiv, de 1,7 ori mai mic comparativ cu un locuitor din Cehia, Ungaria si Polonia.
• Decalajul dintre venituri este determinat, in primul rand, de decalajul dintre productivitatea muncii in Romania si in celelalte state membre ale Uniunii Europene. Productivitatea muncii este 2,5 ori si, respectiv, de 1,5 ori mai mica in Romania decat media la nivelul UE-15 si noile state membre. Decalajul este determinat de nivelul si structura ocuparii populatiei Romaniei: ponderea populatiei ocupate, in total populatie, este mai scazuta in Romania, iar ponderea salariatilor in populatia ocupata este mult mai mica decat in celelalte tari europene.
• Cea mai mare parte a veniturilor este utilizata pentru acoperirea nevoilor de baza (alimentatie, locuinta, sanatate, imbracaminte si incaltaminte, transport la locul de munca); partea care ramane pentru acoperirea altor nevoi (educatie si odihna, conditii mai bune de locuit etc.) este mult mai mica.
• Romania este una dintre tarile cu un grad de inegalitate a veniturilor superior celui mediu la nivelul Uniunii Europene si celui inregistrat in majoritatea statelor membre ale UE, fiind depasita numai de tarile sudice ale Uniunii Europene (Italia, Portugalia, Grecia), de Regatul Unit si de tarile baltice.
• In 2007, suma veniturilor de care dispunea chintila (20% din populatie in functie de venituri) cea mai "bogata" a distributiei populatiei dupa nivelul veniturilor disponibile a fost de 5,3 ori mai mare decat suma veniturilor din chintila cea mai saraca fata de 4,9 pentru UE-15. Inegalitatea veniturilor populatiei din Romania a crescut in perioada 2001-2006, iar in 2007 a inregistrat o scadere sensibila fata de 2006. Aceste efecte s-au datorat si introducerii cotei unice de impozitare din 2005.

Propuneri

• Comisia propune infiintarea unei noi institutii, Observatorul Social, care sa se ocupe de publicarea unor rapoarte periodice despre politicile sociale.
• Premierul Emil Boc a propus o lege unitara a pensiilor, care sa egalizeze veniturile acestei categorii in functie de contributii, si nu de legi inechitabile care confera privilegii unor anumite categorii.
• Presedintele Traian Basescu a propus elaborarea unui pact national al asistentei sociale, care sa fie dezbatut incepand din ianuarie 2010, dupa prezidentiale. "Avem nevoie de o viziune pe termen lung, avem nevoie de solidaritatea societatii, dar si a intregii clase politice care, pe de o parte, sa garanteze ca inceteaza utilizarea sistemului de protectie sociala in scopuri electorale, iar pe de alta parte ca isi insuseste o viziune pe termen lung, pentru ca (...) ce nu facem astazi va fi un dezastru pentru 2030. In materie de protectie sociala si de asigurare a resurselor financiare pentru ca protectia sociala sa poata avea loc pe termen lung deciziile care nu se iau astazi intind factura celor care vor avea nevoie de protectie sociala in anii 2025-2030. Deci masurile trebuie luate acum."
• Intre propunerile privind reducerea riscurilor de sanatate publica, Comisia prezidentiala propune dezincriminarea consumului de droguri si legalizarea sexului comercial.