Cu 5% toata lumea-i multumita

In traditionalul stil romanesc, senatorii comisiei de buget si finante au ales solutia de mijloc in problema pragului la SIF-uri, respectiv majorarea acestuia de la 1% la 5%, care impaca pentru moment si capra si varza si mai detensioneaza conflictul dintre presedintii SIF-urilor si actionari.

Investitorii au primit cu destul entuziasm amendamentul propus de comisiile Senatului privind majorarea pragului de la 1% la 5%, desi propunerea initiala era de eliminare, dovada fiind cresterea de 7% a actiunilor SIF din ultimele doua zile.

De cealalta parte, sefii SIF-urilor si-au mai temperat discursul impotriva acestei noi interventii a statului in bucataria companiilor pe care le conduc de peste zece ani.

Ca orice solutie de compromis, majorarea limitei de detinere nu rezolva esenta conflictului, statutul SIF-urilor ramanand in continuare neclar. Fara stabilirea unor reguli de aplicare a pragului clare si transparente si fara o protectie reala a drepturilor actionarilor, problemele de la SIF-uri nu se vor rezolva, iar investitorii vor continua sa sufere. Aceasta ar trebui sa fie principala preocupare a legiuitorilor care si-au asumat raspunderea de a zgudui din nou piata, a doua oara in ultimii trei ani, pentru ca peste inca trei ani sa nu se ajunga in aceeasi situatie.

Pragul de detinere de la SIF-uri stabileste in esenta raportul de forte intre investitorii mari si actionarii mici ai celor cinci companii, poate cele mai importante de pe piata de capital din Romania.

Mentinerea sau eliminarea acestui prag este probabil cea mai dezbatuta problema din istoria Bursei si a adunat sustinatori si argumente puternice in ambele tabere. Pe de o parte, cei care cer mentinerea pragului, printre care cei mai vocali sunt chiar sefii SIF-urilor, sustin ca fara o limita de detinere averea de peste 1,5 miliarde de euro a SIF-urilor ar putea ajunge in mainile catorva investitori, care vor putea decide dupa bunul plac, chiar impotriva intereselor a milioane de actionari mici.

De cealalta parte, investitorii mari sustin ca mentinerea actualului prag de 1%, sau a oricarei limite de acest fel, ii impiedica sa-si exercite drepturile de actionari si favorizeaza concentrarea puterii de decizie in mainile catorva persoane, sefii SIF, care dispun de puteri aproape nelimitate de a decide asupra averii celor care au investit milioane de euro in aceste companii.

Cum interesele celor doua tabere sunt puternic divergente, iar atingerea unui consens prin mecanismele economice normale (adunari generale ale actionarilor) nu a avut succes, interventia statului prin schimbarea regulilor poate debloca situatia pentru moment.

Pe de o parte, marii investitori care vor ajunge sa detina pachete de 5% dintr-un SIF isi vor putea stabili strategii comune si vor putea schimba membri ai Consiliului de Administratie si vor putea adopta politici de investitii mai eficiente prin care sa valorifice mai bine activele adormite ale SIF-urilor, care reprezentau la infiintare 6% din economia tarii, ceea ce ar fi si in beneficiul micilor actionari. Cvorumul strans de SIF-uri la AGA in ultimii ani nu a depasit niciodata 50% din actiuni, astfel ca ar fi destul de usor pentru un grup de 5 actionari cu cate 5% sa-si impuna punctele de vedere si sa-i determine pe sefii SIF-urilor sa devina mai flexibili si mai transparenti. Pe de alta parte, existenta unui grup de actionari care detin controlul si nu a unui singur actionar, cum s-ar putea intampla in cazul eliminarii pragului, ar preveni eventualele abuzuri de pozitie majoritara, ale caror exemple au fost tot mai multe in ultimii doi ani.

Pentru ca pragul de detinere sa functioneze eficient este necesar ca CNVM sa-si ia in serios rolul de arbitru al pietei de capital si sa nu paseze mingea catre o echipa sau cealalta, in functie de cine striga mai tare.

Andrei Chirileasa - Editor piete de capital al ZF