BNR cere ieftinirea creditului, dar bancherii spun: “Rabdare”. Cum comentati?

Banca Nationala a redus pentru a cincea oara la rand de la inceputul anului dobanda-cheie cu jumatate de punct procentual, coborand-o la 8% pe an, insa bancherii cer in continuare rabdare pana la ieftinirea creditului in lei.

Creditul pentru mediul privat a scazut fara intrerupere in primele sapte luni ale anului, iar in august a reusit sa creasca usor, insa numai datorita unei cereri mai mari de finantari in valuta.

Cu dobanzi minime de 10-13% pe an la ipotecare si 15%-18% pe an la achizitia de bunuri de folosinta indelungata, creditul in lei ramane mult mai scump decat cel in euro. Spre comparatie, la creditele ipotecare in euro dobanzile sunt de 6%-8% pe an, iar la cele de consum de 9%-13% pe an.

"Creditele in valuta vor continua sa fie mai atragatoare pentru clienti in conditiile mentinerii cursului leu/euro stabil. Sa nu uitam ca diferenta intre dobanda de politica monetara de la noi si cea din zona euro este inca de sapte puncte procentuale. Realizarea convergentei dobanzilor va fi un proces de durata care s-ar putea finaliza in anul premergator adoptarii euro", spune Sergiu Oprescu, presedintele executiv al Alpha Bank.

Chiar daca BNR a redus dobanda cu 2,25 puncte procentuale de la inceputul anului, bancherii sustin ca spatiul de manevra pentru ieftinirea creditelor in lei este limitat, iar miscarea nu poate fi decat graduala.

Motivele invocate merg de la costurile mari de finantare - in conditiile in care nu mai departe de inceputul verii dobanzile la depozitele in lei urcau pana la 15% pe an-, pana la umflarea costului riscului, avand in vedere ca ponderea restantelor la credite urca de la o luna la alta.

"Imi exprim in continuare parerea ca un ecart de cinci puncte procentuale intre costul fondurilor si dobanda la credite este rezonabil. Daca vorbim de o dobanda de 9% pe an pentru fondurile atrase, ajungi la 14-15% pe an pentru credite. Si cam cu asta se lucreaza", spune Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor si al CEC Bank.

El admite totusi ca, in actuala conjunctura economica, este tot mai dificil pentru antreprenori sa lucreze cu o rentabilitate de 20%, astfel incat sa poata suporta o dobanda la credite de 15%.

"Nu se poate merge decat in pasi moderati. Nimeni nu isi permite sa crediteze cu dobanzi mai mici decat costul fondurilor. Cat timp costul fondurilor are componente care il ridica - rezervele minime obligatorii si dobanzile mari la depozitele atrase in urma cu cateva luni - nu poti sa faci nimic la credite. Dar lucrurile merg treptat in jos", spune Ghetea.

Seful ARB ezita totusi sa se pronunte in privinta oportunitatii unei relaxari mai hotarate a politicii monetare. "BNR controleaza mai multe elemente in ce priveste statisticile. Nu este treaba noastra sa facem politica monetara", afirma Ghetea.

Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, sustine ca este dificil ca bancile sa reduca semnificativ dobanzile la imprumuturi din cauza cresterii costurilor cu creditele care devin neperformante si astfel clientii buni sunt in situatia de a suporta costuri ridicate din cauza celor care nu mai platesc.

"In fiecare zi trebuie sa ne gandim cum sa facem sa ducem dobanzile in jos, sa le micsoram acolo unde putem, si este important ca dobanda la lei sa scada in pasi mici, dar predictibili, pentru ca stim ca o scadere prea agresiva ar avea impact asupra cursului de schimb. Din pacate, costul riscului continua sa creasca, influentat negativ si de factorul politic. Mai mult, comportamentul de neplata este chiar stimulat prin mesaje de genul 'bancile oricum fac bani', insa trebuie inteles ca din cauza unor astfel de mesaje ajung sa sufere tocmai clientii care continua sa faca eforturi pentru a plati ratele: banca pierde acum din cauza creditelor care devin neperformante, dar in timp va trebui sa-si recupereze costul riscului de la clientii buni, care astfel nu vor putea beneficia de scaderi de dobanda", comenteaza Van Groningen.