FANTASY & SCIENCE FICTION / Natiunea Cyborg

Cam asta e ideea romanului Babylon Babies, de Maurice G. Dantec (Polirom, 2009, traducere din limba franceza si note de Rita Chirian, postfata de Alexandru Matei): Natiunea Cyborg. Dar pâna la idee...

Mai intâi am vazut filmul. Nu stiu de ce. Ca sa aflu despre ce e vorba (nu ma deranjeaza spoilerele, nu citesc o carte doar pentru a afla ce se intâmpla)? Ca sa ma lamuresc ca este destul de SF (stiind ca Polirom nu este - cel putin in declaratii - o editura fan SF)? Coperta reproduce un poster al filmului si e destul de clara partea cu sefeul...

Ei, si filmul mi-a parut excelent in primul sfert de ora, apoi s-a transformat intr-o productie de Hollywood, cam seaca, dar plina de efecte vizuale. Plus Vin Diesel (adica tot aia).

Apoi am citit cartea. Si prima impresie a fost ca, vizual, filmul e mai reusit. Evident, vizual! Ca doar de-aia e film. Ca doar de-aia e regizat de Mathieu Kassowitz. Decorurile (s-a filmat in Cehia, se vede clar ca sunt blocuri dintr-o tara ex-comunista), atunci când le vezi, au mai mult impact decât când ti le imaginezi.

In 2013 (romanul a fost publicat in 1999), doua tabere se lupta s-o pastreze sau sa puna mâna pe Marie Zorn, o tânara care transporta ceva, dar putini stiu ce. De o parte este Biserica neolitilor, care comanda transportul fetei in Canada, transport asigurat de Anton Gorski, un cap al mafiei siberiene, si Romanenko, un colonel rus, atasat la o ambasada din extremul orient rusesc, care are obiceiul sa simuleze luptele din zona intr-un joc numit Kriegspiel. Biserica ii mai are de partea ei pe bikerii Hell's Angels. Gruparea adversa este Templul de logologie, care vrea sa puna mâna pe Marie. In slujba lor sunt bikerii Rock Machines. Evident, incepe o urmarire transcontinentala si o lupta feroce pentru a intra in posesia "pachetului", adica Marie Zorn. In Canada mai apare o tabara, cei care isi spun Natiunea Cyborg, un fel de pas inainte in evolutia omenirii; si ei vor sa puna mâna pe Marie. Aventuri dupa aventuri, lupte, arme sofisticate, morti dupa morti... La inceput am crezut ca este vorba de un roman obisnuit, mainstream, scris cu mijloacele unui scriitor de cyberpunk. Apoi au aparut elementele care chiar fac din acest roman unul cyberpunk, doar ca ceva mai stufos, stufos pâna la imbâcseala uneori.

Ideea, cea pierduta pe drum de film, este ca Marie Zorn nu poarta un virus (cum s-a crezut la un moment dat), ci poarta doi fetusi care reprezinta produsul evolutiei naturale si al tehnicii artificiale, efortul muncii de doua decenii al oamenilor de stinta in incercarea de a ajunge la "omul nou", un alt fel de om nou decât cel de care avem cunostinta noi, românii, un om care, pe scara evolutiei, vine dupa homo sapiens. Un om capabil sa se conecteze la calculatoare si minti, un om capabil sa prevada viitorul etc. Asta este miza romanului.

Dantec scrie bine pe alocuri, poate fi interesant, are imagnatie, are idei. Dar are si pasaje plicticoase, absconse, pe care nu le poti lega, la prima vedere, de nimic, care or fi simbolizând ele ceva in mintea autorului, dar sunt greu de descifrat de cititor, mai ales când da si in pasareasca sefistoida (pasaje peste care se cam trece fara prea mari mustrari de constiinta), are dialoguri in care se varsa teorii (mai mult sau mai putin) stintifice, dar ca "idei SF" sunt OK, se baga intr-o zona geografica foarte interesanta si buna de muls - fostele republici sovietice, mai exact cele asiatice (avem parte chiar de o tentativa de secesiune a republicilor siberiene), si probabil ca destramarea marelui colos a facut ca peisajul sa fie parca rupt din romanele postapocaliptice ale scriitorilor de SF, sa fie "o lume o-târa-futurista", cum zice Alexandru Matei in postfata. Cam asta a fost cartea.

Apoi am mai vazut o data filmul, desi nu este o realizare din cele care se cer revazute, dar voiam sa ma lamuresc cât din carte a fost transpus in film. Da... o mica parte. Filmul a fost un fel de rezumat, un sinopsis al cartii, din care s-a eliminat exact ideea de baza, cea a Natiunii Cyborg, cea a postumanitatii. Desi apar in film personajele Natiunii Cyborg, asa cum apar, nu sunt decât gadgeturi SF, fara motivatia pe care o gasim in roman. Asa ca puneti mâna pe carte daca vreti sa stiti ce a vrut Maurice Dantec, daca vreti sa aflati o varianta de lume de dincolo de homo sapiens.

MICHAEL HAULICA s-a nascut la 1 februarie 1955. A absolvit Facultatea de Matematica, Sectia Informatica, a Universitatii Transilvania din Brasov in 1978 si, dupa 25 de ani de activitate ca programator, a renuntat la informatica. A debutat cu poezie in revista Flacara, in 1974, a publicat poezie, proza, articole. A fost redactor al suplimentelor SF Supernova si Alternativ SF, iar in anul 2000 a fondat revista Lumi Virtuale (in format electronic). In perioada 2005 - 2007 a fost redactor-sef al Editurii Tritonic, unde a coordonat colectiile fiction.ro si LIT si a editat revista Fiction.ro. Sustine rubrici despre literatura F&SF in Observator cultural, Ziarul de Duminica si Dilemateca. A publicat texte in antologiile Motocentauri pe acoperisul lumii (1995), Nemira '95, Nemira '96, Quasar 001 (2001), România SF 2001, Megaera Anthology (SUA, 2005), AtelierKult: povestiri fantastice ( 2005), Millennium Est (2006, in limba franceza), The New Weird (SUA, 2008). A fost tradus in limbile engleza, maghiara, croata, daneza, bulgara, franceza, ceha.