TRADUCERI / Cum doboara o cioara o dictatura

Autor: Stelian Turlea 30.09.2009

O carte foarte buna despre dictatura*), comploturi, conspiratii, cu totul diferita de superbele romane sud-americane pe teme similare, foarte actuala si, in plus, cu personaje care chiar au facut istorie in tarile lor.



Mohammad Zia ul-Haq a ajuns la putere dupa o lovitura de stat prin care l-a inlaturat pe presedintele liber ales (Zulfikar Ali Bhutto), acuzat, dar nedovedit, de coruptie si spanzurat. A condus Pakistanul intre 1977 si 1988 si a fost promotorul unui proces de islamizare, ca vector al unitatii nationale. S-a impotrivit, in paralel, comunismului si sovieticilor, care invadasera in 1979 Afganistanul, si s-a luptat cu talibanii, drept care a primit sprijin militar masiv american. Dar a alunecat lesne in dictatura si a fost indepartat brutal, in august 1988. Nici astazi insa n-au fost elucidate imprejurarile in care avionul sau, un Hercules C130, cel mai robust din lume, s-a prabusit, cu intreaga suita.
Acesta e punctul de plecare al romanului lui Mohammed Hanif. Un roman de debut, care a castigat premiu dupa premiu. Dupa ce, pe 11 martie 2009, a fost desemnat castigator al editiei regionale a Commonwealth Writers' Prize pentru cel mai bun roman de debut pentru Europa si Asia de Sud, la 16 mai 2009, in cadrul Festivalului Scriitorilor si Cititorilor din Auckland, romanului i-a fost acordat si marele premiu pe anul 2009 - Commonwealth Writers' Prize Best First Book Award. Hanif este primul pakistanez care a castigat pana in prezent acest prestigios premiu. Distinctia i-a fost inmanata autorului de catre guverantorul Noii Zeelande - Sir Anand Satyanand. Romanul a mai fost nominalizat la Man Booker Prize 2008 si finalist in cursa pentru Guardian First Book Award 2008.
Mohammed Hanif s-a nascut in 1965, in Okara. La 16 ani s-a inscris la Academia Fortelor Aeriene Pakistaneze, dar a realizat repede ca zborurile nu sunt de el - in toate interviurile de mai tarziu a relatat cum, la primul zbor, a vomat in masca de oxigen. Hanif prefera sa-si petreaca timpul in biblioteca si nu la antrenamente, a parasit Fortele Aeriene pentru a se dedica jurnalismului. A lucrat pentru o serie de publicatii precum"Newsline", "India Today, "The Washington Post", "The New York Times" si "Counter Punch". A scris piese de teatru pentru BBC si pentru scena. A absolvit cursurile de Creative Writing de la University of East, Anglia. In prezent locuieste la Londra si este seful sectiei in limba urdu al BBC.
Protagonistul romanului este, ca si autorul, un tanar aviator din elita fortele aeriene ale Pakistanului, Ali Shigri, al carui tata, care lucrase in serviciile secrete, s-ar fi sinucis, dar in fapt fusese inlaturat brutal de dictator. Actiunea romanului se petrece in ultimii ani ai dictaturii lui Zia ul-Haq si se incheie cu prabusirea avionului in care se aflau presedintele, cativa dintre generalii din anturajul lui, dar si ambasadorul american in Pakistan. Avion in care fusese ingramadita o tona de fructe de mango coapte, primite in dar de presedinte la sfarsitul unei inspectii militare in provincie. S-a produs, s-a spus, fenomenul"fugoid" - "este ceea ce face un avion cand comenzile lui stau neatinse. Dar, dupa ce pica dincolo de un anumit unghi, axa lui interna se corecteaza de la sine si avionul se inalta din nou. Pe urma, iar coboara." Dar, mai inainte, o cioara satula de mango fusese absorbita intr-unul dintre motoarele avionului, care explodase. Cioara era cauza prabusirii avionului? Cazul a ramas nerezolvat in realitate si la fel ramane si in carte: sunt suspectate CIA, KGB, Mossad, fiul predecesorului presedinte, sau mana dreapta a lui Zia ul-Haq, generalul Beg. Romancierul adauga, ca in tragediile shakespeareene, si posibilitatea ca dictatorul oricum sa fi murit, chiar daca avionul nu s-ar fi prabusit, dupa ce fusese usor intepat de varful unei sabii otravite manuite de erou, in timpul demonstratiei militare.
Hanif reuseste sa sugereze atmosfera de apasare teribila a unei dictaturi in care toata lumea suspecteaza pe toata lumea, serviciile secrete aresteaza si tortureaza fara noima, seful statului se teme de comploturi si se inchide in palatul prezidential, mass media sunt dirijate si stirile principalelor ziare si ale canalelor de televiziune sunt astfel alcatuite incat sa-i fie pe plac dictatorului. Dupa ani in care s-a indepartat de populatie, Zia ul-Haq nu mai stie care este adevarul si in ce tara traieste. Il invidiaza pe omologul sau Ceausescu ("prietenul sau") pentru ca a ramas neclintit la putere douazeci si patru de ani fara tulburari si-i cere sfatul cum sa se mentina si el. Ceausescu ii sugereaza sa iasa in lume deghizat ca un om obisnuit, sa afle pulsul multimiii. Zia ul-Haq se acopera cu un sal, imprumuta o bicicleta si se aventureaza noaptea in capitala pustie pana e oprit de un politist si, ca sa scape de amenda, ii marturiseste cine este. "Zau, spune politistul, nu ne ajunge unul singur pentru biata tara asta? Avem nevoie de nebuni ca tine, care sa se fataie in toiul noptii, dandu-se drept generalul Zia?" Dictatorul e uluit de tot ce vede. "Dar daca el conducea, de fapt, o tara fara niciun locuitor? Daca era o tara-fantoma? Daca nu era nimeni, de fapt, in jurul sau? Daca toate statisticile de recensamant, care vorbeau despre o suta treizeci de milioane de locuitori ai tarii - 52 la suta femei, 48 la suta barbati, 98 la suta musulmani - erau, pur si simplu, inventate de birocratii sai super-eficienti? Daca toata lumea emigrase deja in alta parte, iar el conducea o tara unde nu traia nimeni altcineva, in afara de armata lui, de birocratii lui si de garzile de corp?"
Un roman trist, dar si cu un umor negru, cum au observat mai toti criticii si cei care au scris despre el.
Hanif a fost convins ca nu-si va putea publica romanul in Pakistan, multi membri ai familiilor personajelor reale descrise in carte s-ar fi putut simti ofensate, ceea ce s-a si intamplat. Nimeni n-a avut curajul sa publice cartea. Nici chiar revista din Karachi la care Hanif lucra si care isi daduse initial acordul. Romanul a aparut la Londra.
Hanif a parasit Fortele Aeriene la o luna dupa ce generalul Zia a murit. A lucrat apoi sapte ani ca jurnalist, dar i-a luat 17 ani ca sa descrie in romanul sau experienta de pilot si realitatile la care a fost martor. La un an de la publicare, a si dobandit faima.
*) Mohammed Hanif - "Explozia intarziata a fructelor de mango". Editura Leda. Traducere din limba engleza de Gabriel Pavel Honciuc.