Exclusiv ZF: Secretul bugetarilor a fost dezvaluit: unul din trei e sofer, casier sau secretara

Autor: Alina Pahoncia 30.09.2009

Din cei 1,38 de milioane de bugetari, aproximativ 500.000 ocupa pozitii de sofer, grefier, secretara, referent sau arhivar.



Doar jumatate din salariatii bugetari sunt profesori, medici, politisti, militari sau magistrati, respectiv 680.000 de oameni, adica cei care livreaza efectiv un serviciu in Romania, restul angajatilor de la stat sustinandu-i pe acestia prin servicii de suport.

Peste 36% din angajatii care lucreaza pentru stat sunt incadrati ca personal contractual, oferind servicii de suport pentru ceilalti bugetari, arata datele oferite Ziarului Financiar de Ministerul Muncii. Inca 12% sunt functionari, adica sefii personalului contractual. Aceasta este prima statistica cu privire la structura personalului bugetar facuta publica.

In timpul dezbaterilor pe marginea legii unitare a salarizarii, ZF a solicitat Guvernului numarul exact de bugetari pe fiecare categorie de salariati, iar raspunsul Executivului a fost atunci ca nu dispune de aceste date.

Profesorii sunt cei mai multi

Astfel, la sfarsitul primului trimestru al acestui an la stat lucrau 285.000 de profesori si 75.000 de cadre didactice auxiliare, 76.000 de politisti, 7.800 de magistrati, 133.000 de militari, 136.000 de functionari si 175.000 de cadre medicale, din care, potrivit unor estimari anterioare, aproximativ 50.000 sunt medici. Mai bine de o treime din angajatii de la stat, respectiv 485.000, intra in categoria personal contractual.

Bogdan Hossu, liderul confederatiei sindicale Cartel Alfa, apreciaza ca 400.000 din cei aproape 500.000 de angajati de la stat incadrati ca personal contractual vin din zona administratiei publice locale si centrale, respectiv ministere, agentii guvernamentale sau primarii.

Mai mult, liderul sindical spune ca pe parcursul negocierilor pentru legea salarizarii unitare nu s-a discutat pe marginea structurii functiilor din sistemul bugetar, pe motiv ca "nu ar fi existat o statistica centralizata defalcata pe categorii a angajatilor de la stat".

"Personalul contractual se refera la acei angajati care nu lucreaza cu legea si care nu au statut de functionar public. In general, este vorba despre casiere, soferi, personal administrativ sau de secretariat, arhivari sau personalul din cabinetul demnitarilor", explica Geta Dragoi, director executiv in Directia de management al resurselor umane din Primaria Capitalei. In cadrul Primariei Bucuresti, la sfarsitul lunii august lucrau 872 de functionari publici, 201 angajati contractuali si 3 viceprimari.

"Salariile angajatilor incadrati in categoria personalului contractual sunt clar mai mici decat cele ale functionarilor publici, spre exemplu. Acesta este motivul pentru care se apeleaza destul de des in sistemul bugetar la aceasta varianta", explica Dumitru Cornoiu, secretar de stat in Ministerul Muncii.

"Aici sunt toate joburile ascunse", spune George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuti head-hunteri de pe piata, referindu-se la cei 500.000 de bugetari incadrati in categoria personalului contractual. "Daca ar fi dupa mine, as reduce si numarul profesorilor cu o treime, iar in armata l-as injumatati. Militarii nu produc nimic, au salarii mari si apasa pe costuri. In schimb, as suplimenta numarul medicilor."

Profesorii reprezinta cea mai numeroasa structura de personal din sectorul public. In invatamant lucreazaaproximativ 408.000 de angajati, din care 285.000 sunt cadre didactice, iar 123.000 sunt cadre didactice auxiliare, respectiv informaticieni, laboranti sau bibliotecari. Restul de aproape 50.000 de angajati din invatamant sunt incadrati in categoria personalului contractual. In Romania invata 3,2 milioane de elevi si 900.000 de studenti, ceea ce inseamna un raport de un profesor la 14 cursanti.

Hossu spune ca in prezent este vorba despre 1,38 milioane de posturi in sistemul bugetar si ca multe nu sunt ocupate, desi apar in organigrame.

"Este dificil de spus daca sunt multi sau putini (angajatii care ocupa functii de personal contractual - n.r.) Mai important este ca nu exista o normare a muncii din sectorul de stat sau a necesitatilor pe care trebuie sa le indeplineasca salariatii de la stat", afirma liderul de sindicat.

Executivul si-a asumat in acordul incheiat cu FMi finalizarea legii salarizarii unitare din sistemul bugetar si intrarea ei in vigoare la 1 ianuarie 2010. Guvernul a discutat timp de cateva luni cu sindicatele si patronatele si au fost elaborate peste 13 variante ale legii. In urma cu doua saptamani, Guvernul si-a asumat raspunderea pe un pachet de legi, printre care si cea a salarizarii.

Guvernul a cerut tuturor institutiilor publice sa reduca cu 15% cheltuielile cu personalul in intervalul octombrie-decembrie, recomandand concediul fara plata sau reducerea programului de lucru.

In urma cu o saptamana, foarte putini ordonatori de credite luasera o decizie in acest sens.

De asemenea, ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, a anuntat ca va reduce numarul functiilor din sistemul bugetar cu 326.000 pana in 2015, fara a preciza unde vor fi operate aceste reduceri.

Inca 320.000 in companiile de stat

Celor 1,38 milioane de salariati din sectorul public li se adauga inca 320.000 care lucreaza in companiile aflate in subordinea statului. In Romania lucreaza 1,72 milioane de angajati in sectorul public si in companiile de stat, potrivit Organizatiei Internationale a Muncii. "Angajatii bugetari care sunt platiti din contributiile populatiei reprezinta o categorie, in timp ce salariatii companiilor aflate in portofoliul statului sunt platiti din fondurile proprii ale companiilor respective si reprezinta o alta categorie. Cand vorbim despre bugetari nu discutam despre angajatii din companiile de stat", spune Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR). Printre companiile aflate in proprietatea statului se numara Romgaz, Transgaz, Electrica, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Transelectrica, Termoelectrica.

Doar 20% este personalul suport in business

In companiile private, personalul de suport, respectiv acei angajati care nu lucreaza in core business, arareori trece de 20%.

Spre exemplu, in cadrul TNT Romania, unul din primii jucatori de pe piata de curierat, 18% din angajati ofera servicii de suport, restul fiind angajati in activitatea de baza.

"La noi lucrurile stau cam asa: din 320 de angajati cati avem in total, 60 sunt suport. Cei 60 sunt cei care au in grija treburi administrative sau ofera "servicii interne" - HR, contabilitate, servicii de curatenie, paza, partea de raportare interna, marketing si comunicare, suport IT", spune Ana Glavce, HR manager al TNT Romania.