Producatorii de medicamente spun ca Bazac ii pune la zid cu taxa pe vanzari
Masura de intoarcere la bugetul sanatatii a unui procent din vanzarile producatorilor a luat prin surprindere industria farmaceutica. Deficitul din sanatate este de 2,8 miliarde de lei.
"Probabil ca toti producatorii vor fi afectati in primul rand la nivelul profitului, insa se va rasfrange si in vanzari", a spus Dan Vasile, directorul general al producatorului Biofarm, cu afaceri de 18 mil. euro anul trecut. El a adaugat ca in urmatoarele luni piata va merge din inertie, si ca masura ministrului sanatatii Ion Bazac "va duce in jos industria farma".
Miscare surpriza
Ministerul Sanatatii a stabilit ca solutie la fondurile
insuficiente din sistemul sanitar un mecanism, "clawback" (a trage
inapoi), prin care producatorii de medicamente sa contribuie la
fondurile sanatatii intre 5 si 11% din 
valoarea vanzarilor. Deficitul de la bugetul sanatatii este de 2,8
mld. lei. Bazac spera ca va incasa de la producatorii de
medicamente 100 mil. lei anul acesta si inca 570 mil. lei in
2010.
"Ne-a luat prin surprindere aceasta masura. Nimeni nu ne-a spus nimic, au scos-o pur si simplu din maneca. Este o taxa in plus, pentru ca teoretic este perceputa ca o reducere de pret de 5-11% care se va reflecta in profit", a mai spus Vasile. El este de parere ca fiecare companie isi va analiza portofoliul pentru a vedea care produse asigura marje de profit. In cazul in care pierderile pe produs ar fi de 20% din vanzari, s-ar putea decide retragerea acelui produs de pe piata.
Dan Zaharescu, director executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), spune ca prin "clawback" in acceptiunea internationala se intelege ca sumele cheltuite suplimentar in sanatate sa fie platite de companiile farmaceutice proportional cu cota de piata.
"Industria este pusa cu spatele la zid. Preturile sunt deja la nivelul minim european, iar cursul de schimb luat in calcul este de 4 lei pentru un euro, sub valoarea din piata. Termenele de plata au fost si ele majorate. Am vrea sa vedem pe ce alte piete mai platesc romanii cel mai mic pret european", a spus Zaharescu. De asemenea, sanatatea va primi de la buget 2,8 mld. lei (700 mil. euro) pentru a sustine spitalele si medicii de familie.
"Acesti bani nu au o destinatie exacta. Decizia este a CNAS. Grosul banilor probabil ca vor merge pentru cheltuielile spitalelor si pentru medicii de familie", a spus Tudor Toru, secretar de stat in Ministerul Sanatatii.
Potrivit datelor Ministerului Sanatatii, sistemul este folosit in state precum Italia, Polonia, Olanda, Ungaria, Belgia, Marea Britanie, Portugalia, Irlanda si Franta.
"Unele tari practica grile care incep de la 5% si ajung la 12%. Noi nu am vrut sa avem cel mai mare procent, astfel incat ne-am oprit la 11%. Noua ni s-a parut mai corecta o grila progresiva", a mai spus Totu.
De ce solicita producatorilor sa returneze bani?
"Statul asigura fonduri pentru programe de sanatate, pentru boli cronice, si ni s-a parut normal ca si firmele sa dea inapoi in relatia cu statul. Am decis sa ne oprim numai la aceste produse si sa nu le extindem si la OTC-uri (produse fara prescriptie - n.r.) pentru ca acestea sunt cumparate integral de populatie, iar statul nu intervine in niciun fel", a spus Totu.
Vanzarile de medicamente in Romania sunt de circa 2 mld. euro anual, suma din care produsele la care statul contribuie genereaza vanzari de circa 1,4 mld. euro.