Ce urme lasa ministrii PSD in noua luni de guvernare?

Patru ani de guvernare calma si-au dat PSD si PD-L, la incheierea aliantei stanga-dreapta, in urma cu noua luni. Este ce mi-am dorit, "o guvernare transparenta", "un compromis care nu compromite", sustinea presedintele Traian Basescu. Relatiile dintre cele doua formatiuni nu au fost lipsite de asperitati, iar campania electorala pentru prezidentiale a deteriorat grav limbajul folosit unul la adresa altuia de cele doua partide, conducand la ruptura de ieri. "Oaza de liniste" parea insa Guvernul. Ministrii PSD au fost retinuti in declaratii la adresa colegilor din PD-L, spre deosebire de social-democratii neimplicati in actul guvernamental. Unii dintre ei chiar au fost apreciati de seful statului, de pilda Marian Sarbu sau Cristian Diaconescu. Mai vizibili sau mai ascunsi, ministrii PSD au facut parte din acelasi "cor". Ce urme au lasat ei in actul guvernarii?

1. Dan Nica, fost ministru de interne

Dan Nica, fost ministru al comunicatiilor in Guvernul Nastase, vicepremier si ministru de interne in Guvernul Boc I (dupa esecul in fruntea Internelor a altor doi pretendenti social-democrati, Gabriel Oprea si Liviu Dragnea), a fost vreme de noua luni cel care i-a coordonat pe ministrii PSD. A fost si cel de la care a plecat actualul scandal - dupa ce a afirmat ca aceste alegeri ar urma sa fie fraudate - insa, ceea ce a sustinut el recent nu este decat o recidiva. Daca ar fi sa-l calificam dupa vorbe, in mandatul sau Nica nu a vazut decat "fraude" electorale. La alegerile europarlamentare el a socat cand a afirmat ca a plasat politisti prin carciumi pentru a asculta tot (evident pentru a preveni fraudele) si ca dupa fiecare copac se afla cate un politist pentru a preintampina aceasta frauda a alegerilor. De asemenea, el a spus ca politia cerceteaza peste trei mii de cazuri de fraude inregistrate la europarlamentare, fiind contrazis de Autoritatea Electorala Permanenta care a sustinut ca nu a descoperit, pana in prezent, decat aproximativ 40 de cazuri de "vot multiplu", in cadrul asa-numitului "turism electoral". In scurtul mandat al lui Nica, au avut in Romania mai multe atacuri asupra unor filiale bancare si asupra unor case de schimb valutar, unele extrem de violente, autorii fiind in genere necunoscuti. Reprosul premierului la demiterea sa a fost, intre altele, ca "a scapat strada din mana". Reforma si descentralizarea in administratie si interne au batut pasul pe loc in mandatul lui Nica.

2. Constantin Nita, fost ministru al IMM-urilor

Constantin Nita, fost ministru pentru IMM, comert si mediul de afaceri, este absolvent al Facultatii de Studii Economice din Iasi, Sectia Economia Industriei, si al Facultatii de Drept din Iasi, fiind doctor in economie, specializarea marketing.

Pe lista de prioritati a ministrului de resort se aflau la inceputul mandatului deblocarea creditarii pentru IMM-uri, simplificarea formalitatilor pentru proiectele depuse de IMM-uri pentru atragerea de fonduri nerambursabile de la UE, infiintarea Fondului de Contragarantare, crearea de centre de promovare a comertului pe pietele traditionale.

Printre masurile pe care le-a luat Nita pe parcursul celor noua luni de mandat se numara reducerea procedurilor pentru granturile europene, capitalizarea CEC si Eximbank si intocmirea documentatiei pentru infiintarea Fondului de Contragarantare.

Este cel care a introdus in planul de guvernare impozitul forfetar, care ulterior a fost aprobat de Guvern sub forma impozitului minim pe cifra de afaceri, si a contribuit la lansarea programului "Prima Casa".

Nita a initiat la mijlocul lunii septembrie un pachet de sase propuneri de proiecte de lege care se afla in dezbatere pe site-ul ministerului, intre care proiectul de lege privind infiintarea unei firme cu capital social de 10 lei, legislatia privind holdingul si lobby-ul, legislatia privind aprobarea tacita, legea patronatelor si legea privind registrul unic de control.

3. Ion Bazac, fostul ministru al sanatatii

Bazac a venit la conducerea Ministerului Sanatatii din mediul privat, dupa ce timp de doi ani a fost presedinte al Consiliului de Administratie al Forza Rossa, reprezentant al Ferrari in Romania, fiind membru al PSD din martie 2001. Ultima masura pe care Bazac a implementat-o a fost de atragere a 2,8 mld. lei (700 mil. euro) prin credite bugetare pentru sanatate, care asigura fondurile necesare spitatelor si medicilor de familie in ultimul trimestru al anului.

De asemenea, Bazac a stabilit o noua modalitate de stabilire a pretului la medicamente si un sistem prin care producatorii vor contribui cu procente cuprinse intre 5 si 11% din vanzari la fondurile sanatatii.

In timpul mandatului a avut de gestionat situatia imbolnavirilor cu virusul AH1N1 si stabilirea de masuri de carantina pentru persoanele care se intorceau in tara din zone afectate. In timpul mandatului lui Bazac, 20 de spitale au trecut in administratia primariei in cadrul procesului de descentralizare.

A destituit 73 de manageri de spitale in urma unor verificari cu privire la respectarea anumitor indicatori de eficienta.

Printre masurile nefinalizate se numara introducerea tichetelor de sanatate si a pachetului general de servicii medicale, care ar urma sa aiba loc in 2010, sau stabilirea unui sistem de factoring care sa permita scontarea de catre farmacii a facturilor catre banci.

4. Ecaterina Andronescu, fost ministru al educatiei

Cel mai mare scandal in care a fost implicat ministrul educatiei, Ecaterina Andronescu, din mandatul preluat in decembrie 2008 este cel al diplomelor false eliberate de universitatea privata "Spiru Haret". Andronescu a deschis o ancheta in cadrul universitatii cu cel mai mare numar de studenti (peste 300.000), ca urmare a faptului ca programele de studii, in special cele de la ID, erau neacreditate, iar institutia elibera absolventilor diplome false. Initiativa sa a declansat o serie de controale efectuate in special in universitatile private din tara si a scos la iveala o lista de specializari pentru care institutiile nu aveau acreditare.

Andronescu a propus la mijlocul lui august un Cod al educatiei, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in urma cu cateva saptamani. Printre prevederile din legea educatiei se numara invatamantul obligatoriu de 11 clase si evaluarea competentelor digitale in cadrul examenului de bacalaureat. La inceputul mandatului, Andronescu a starnit controverse pentru ca voia sa reduca numarul orelor de sport si sa elimine orele de istorie din scolile cu profil economic. Cel mai puternic scandal de la inceputul mandatului a fost cel legat de majorarea salariilor profesorilor cu 50%, ea fiind cea care a initiat in 2008 legea, pe care, ca ministru, nu a mai putut s-o aplice.

De profesie inginer, Andronescu a fost rector al Universitatii Politehnice din Bucuresti. Andronescu a mai fost ministru al educatiei.

5. Marian Sarbu, fost ministru al muncii

Cel mai important proiect pe care s-a suprapus mandatul lui Sarbu la Ministerul Muncii a fost elaborarea legii salarizarii unitare, conditionata in acordul cu FMI, lege care ierarhizeaza toate functiile de la stat pe o grila de la 1 la 12 si unde cel mai mare salariu il va avea presedintele Romaniei. Dupa 13 variante ale proiectului legislativ si cateva luni de negocieri, Guvernul si-a asumat raspunderea pe lege, starnind reactii puternice din partea sindicatelor care au programat o miscare de protest pe 5 octombrie, fiind nemultumite de grila salariala din lege. Negociator din partea Ministerului Muncii si coordonator al discutiilor pe tema salarizarii a fost secretarul de stat Valentin Mocanu. Legea ar urma sa isi produca pe deplin efectele in 2015.

Bugetul de pensii inregistra la sfarsitul primelor opt luni un deficit de 3,7 mld. lei (880 mil. euro).

In primele opt luni, rata somajului a crescut de la 4,9% in ianuarie pana la 6,6% in august, trecand pragul de 600.000 de someri. Guvernul a lansat in martie, impreuna cu Comisia Europeana, o schema de ajutoare de stat in valoare de 133 mil. euro, pentru a diminua efectele crizei, una din masurile incluse in pachet fiind subventionarea cu pana la 75% a salariilor pentru companiile care angajeaza someri.

Potrivit ultimelor declaratii ale reprezentantilor Ministerului Muncii, exista bani pentru plata indemnizatiilor de somaj pana la sfarsitul acestui an.

Sarbu, de profesie jurist, a mai detinut portofoliul Muncii.

6. Ilie Sarbu, fost ministru al agriculturii

Ilie Sarbu a mai fost ministru al agriculturii in Guvernul Nastase, dar cel de-al doilea mandat l-a pus in fata unui sector care trebuia sa egaleze statele Uniunii Europene, dar neperformant si incapabil sa asimileze fondurile europene, in valoare de peste 8 mld. euro.

Micsorarea TVA la mai multe categorii de alimente, reducerea personalului din cadrul ministerului sau demararea unui program destinat agricultorilor, similar cu programul "Prima Casa" pentru locuinte, sunt doar cateva dintre "ideile majore avute in vedere de la inceputul mandatului, dar care deocamdata nu s-au finalizat in masura dorita", dupa cum a declarat anterior ministrul Sarbu.

Cea mai vizibila imbunatatire din decembrie, cand a venit la conducerea ministerului, si pana acum este la Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura, agentie care se ocupa de acordarea subventiilor directe la hectar. Dupa ce a demis 60 de directori din cadrul APIA si l-a numit in functia de director general pe Daniel Constantin, sistemul de plati a inceput sa functioneze, astfel incat pentru 2009 o parte din plati urmeaza sa se acorde chiar din aceasta toamna, in conditiile in care in anii trecuti ajungeau la agricultori dupa luna martie a anului urmator.

Daca APIA a inceput sa functioneze, Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), prin care agricultorii pot accesa fonduri europene pentru dezvoltarea sectorului, merge la fel de greu.

7. Cristian Diaconescu, fost ministru de externe

Ministrul de externe, Cristian Diaconescu, a avut un mandat caruia adversarii politici (sa admitem ca acestia ar fi din PD-L) pot sa-i reproseze putine lucruri. S-a discutat mai degraba despre o adversitate intre seful diplomatiei si liderii PSD decat intre Diaconescu si Traian Basescu. In mare parte calmul a fost posibil gratie raporturilor din sanul puterii administrative unde seful statului este cel care conduce politica externa, iar ministrul de externe colaboreaza strans pentru "implementarea", cum se spune in limbaj birocratic, a acestei politici. In calitate de sef al diplomatiei, Diaconescu a trecut cel putin prin doua momente dificile - este vorba de scandalul delicventilor romani din Italia si grava deteriorare a relatiilor cu Republica Moldova dupa alegerile din aprilie. In mare, a trecut cu bine peste aceste doua momente si a fost chiar nepermis de virulent pentru un diplomat in vizita pe care a facut-o in Italia in acele momente dificile. A fost ferm in a apara pozitia Bucurestiului in conflictul cu Chisinaul. A incercat, intr-o vizita la Washington, sa "aranjeze" o vizita a presedintelui la Casa Alba. Ministerul de Externe este institutia unde cu greu va fi acceptat un "interimar". In timpul conflictului dintre liberali si Basescu, cand acesta din urma refuza numirea lui Adrian Cioroianu la Externe, cel care a sustinut interimatul a fost premierul de atunci Calin Popescu-Tariceanu.

8. Nicolae Nemirschi, fost ministru al mediului

Mandatul ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, fost viceprimar PSD al Constantei, se incheie dupa mai multe scandaluri de coruptie, printre care unul de atribuire a unui contract de 500.000 de euro fara licitatie si altul de fals in declaratia de avere, o "Rabla" esuata pe piata locala, un posibil proces de infringement pentru gropile de gunoi neconforme cu standardele UE si o taxa in plus, cea pe punga de plastic.

Nemirschi a debutat la conducerea Ministerului Mediului cu o balbaiala in jurul taxei auto. Dupa ce fostul Cabinet a triplat taxa auto prin ordonanta de urgenta, ministrul demisionar al mediului s-a vazut nevoit sa reduca taxa auto la nivelul din 2008, dupa ce Comisia Europeana a informat Guvernul ca incalca legislatia comunitara. In martie anul acesta, ministrul anunta inceputul programului Rabla, in prima etapa, incheiata in iunie, fiind vandute numai 11.500 de masini din totalul de 20.000 de unitati, cat prevedea programul. De asemenea, programul Casa Verde de subventionare a sistemelor termice pe baza de energii regenerabile a fost amanat odata cu venirea lui Nemirschi la conducerea ministerului, pentru sase luni, din lipsa de fonduri, reprezentantii companiilor din domeniu acuzand programul de "iz electoral". La capitolul deseuri, Ministerul Mediului nu a reusit sa inchida toate cele 78 de depozite de deseuri neconforme cu normele UE care aveau termen in iulie 2009.

9. Victor Ponta, fost ministru pentru relatia cu Parlamentul

Ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Victor Ponta, a avut un mandat mai degraba calm. Asta si pentru ca misiunea sa era una de "legatura" intre Guvern si Parlament. Si nici nu a fost una extrem de dificila, pentru ca Guvernul nu s-a omorat sa transmita Parlamentului acte normative cu nemiluita, limitandu-se sa guverneze prin ordonante de urgenta sau prin actul angajarii raspunderii in fata Legislativului - nu mai putin de cinci astfel gesturi din vara pana in urma cu doua saptamani. Fost sef al corpului de control al premierului in Guvernul Nastase, Ponta, care este procuror, si-a petrecut o buna parte a timpului la televiziuni unde, alaturi de altii, a dezbatut cate in luna si in stele. Angajati in spate pentru care sa raspunda nu prea a avut. Nu a fost implicat in dispute dure, discursul sau fiind unul cu preponderenta calm si civilizat. Ponta este ginerele ministrului agriculturii, Ilie Sarbu. Sotia sa Daciana este europarlamentar PSD. El este un apropiat al fostului premier Adrian Nastase, iar in ultimii ani s-a remarcat ca fiind unul din "reformatorii" PSD si unul dintre cei care au pledat pentru intrarea la guvernare alaturi de PD-L.

10. Vasile Puscas, Departamentul Afacerilor Europene

Vasile Puscas a condus Departamentul Afacerilor Europene de pe langa Guvern, avand rang de ministru, insa fara portofoliu. Puscas a fost fost ministru al integrarii in perioada lui Adrian Nastase, in vremea caruia s-au incheiat negocierile de aderare la UE. Dupa venirea PNL-PD la putere, el a fost singurul ministru social-democrat caruia Traian Basescu i-a cerut sa ramana in Guvern. Nu a facut-o si a trecut in opozitie odata cu partidul sau. Intre timp, relatiile dintre PSD-ul de la centru si PSD Cluj (din randul caruia provine Puscas) s-au racit. Puscas a fost singurul dintre PSD-istii clujeni care au acceptat sa revina in formula guvernamentala dupa alegerile de anul trecut, in vreme ce Ioan Rus si Vasile Dancu au preferat sa se distanteze de politica la varf. Puscas, considerat mai degraba un tehnocrat, nu s-a implicat in ceea ce se numeste activitate de partid, preferand, cu aerul sau de profesor echilibrat (este profesor universitar, de altfel), sa comenteze doar atunci cand a venit vorba despre problematica europeana. Nu si-a ascuns dorinta de a ajunge comisar european din partea Romaniei, in cazul in care i s-ar propune.

El a demisionat ieri alaturi de toti ceilalti ministri social-democrati.