CARTEA DE ARTA / Un critic de arta aproape uitat

Autor: Ziarul de Duminica 07.10.2009
Stefan I. Nenitescu
Scrieri de istoria artei si de critica plastica
Editura Institutului Cultural Roman
Editie ingrijita si introducere de Adina Nanu. Postfata de Florica Cruceru.
Stefan I. Nenitescu (1897 - 1979) a fost poet inainte de a fi critic de arta, profesie in care s-a afirmat in anii 20 ai secolului trecut. A avut, in paralel, o cariera diplomatica, colaborand, intre altii, cu Nicolae Titulescu (a demisionat, de altfel, din Ministerul de Externe dupa indepartarea acestuia). In timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost trimis de Iuliu Maniu la Londra, unde a colaborat cu BBC. A complotat pentru rasturnarea guvernului Groza, motiv pentru care avea sa patimeasca. In 1949 a fost condamnat la inchisoare pe viata, sentinta comutata in 25 de ani de inchisoare, unde, sub influenta monseniorului Ghica, a trecut la catolicism.
Prieten de tinerete cu pictorul Sabin Popp, Stefan I. Nenitescu s-a dedicat artelor vizuale, urmând cursuri de filozofie si estetica in Italia, reusind sa-si construiasca propria conceptie intr-un sistem unitar in Istoria artei ca filozofie a istoriei. Consacrat in egala masura vietii politice, a fost condamnat de regimul comunist la inchisoare pe viata. Eliberat, impreuna cu ceilalti detinuti, in 1964, a publicat, pana la sfarsitul vietii - 1979 -, studii ample, cu caracter memorialistic, in reviste de specialitate si de cultura, ca Arta Plastica, Arta, Secolul XX etc.

Volumul de texte critice ale lui Stefan I. Nenitescu, unul dintre marii esteticieni ai perioadei interbelice - alaturi de Tudor Vianu, Alexandru Busuioceanu, Petru Comarnescu s.a. -, cuprinde mici eseuri despre pictori români si straini, deopotriva, care, dincolo de cizelura stilistica, surprind prin observatia scaparatoare. Articolele sale de tinerete - din anii '20-'30 - publicate in ziarele vremii: Adevarul, Vremea, Luptatorul, sau in reviste de cultura, ca Ideea Europeana, sunt pline de verva, presarate cu dialoguri, intrebari si exclamari, cu glume si jocuri de cuvinte.