Ofiterii din armata si interne iau peste 80% din pensiile speciale. Cum comentati?

Doar cei aproximativ 140.000 de pensionari de la serviciile secrete, Interne si Aparare costa statul aproximativ 1 mld. euro pe an.

Principalii beneficiari de pensii speciale sunt fostii angajati din structurile ministerelor de Interne si de Aparare, precum si cei din serviciile speciale (SRI, SIE sau SPP), numarul acestora ajungand la aproximativ 140.000 de oameni, potrivit unor informatii furnizate ZF anterior de cele doua ministere. Salariatii din aceste structuri nu cotizeaza in timpul vietii active pentru pensia de stat si nu isi primesc pensia din bugetul public de pensii, ci prin alocari de la bugetul de stat catre ministerele respective.

Una din prevederile legii unice a pensiilor pe care guvernul vrea sa isi asume raspunderea este recalcularea pensiilor speciale in termen de sase luni de la intrarea in vigoare a actului normativ si includerea in sistemul public a pensiilor speciale. In total, numarul pensiilor speciale in plata ajunge la aproximativ 200.000.

Pe langa fostii angajati de la Interne si Aparare, pensii speciale mai primesc si parlamentarii, diplomatii, magistratii si unii angajati din aviatia civila. Diferenta este ca pentru plata pensiilor acestor categorii o parte din bani vin de la sistemul public de pensii, diferenta fiind acoperita de la bugetul de stat.

"Singurele categorii care vor fi afectate negativ de lege sunt beneficiarii pensiilor de serviciu (pensii speciale - n.r.). De asemenea, vor fi inasprite sanctiunile pentru cei care se inscriu pentru pensionare anticipata", spune Mihaela Arteni, secretar general in Ministerul Muncii.

Secretarul de stat din Ministerul Muncii Mihai Seitan a declarat anterior ca pensiile speciale urmeaza sa fie recalculate si, in medie, cele care au peste 10.000 - 15.000 de lei vor ajunge la un nivel de 40-50 la suta, in functie de contributivitate, a mai spus Seitan.

La nivelul anului trecut, pensia medie in cadrul structurilor din Ministerul Apararii era de 1.493 de lei (355 de euro), in timp ce fostii angajati de la Interne incasau o pensie lunara medie de 1.440 de lei (342 de euro).

In consecinta, potrivit unui calcul ZF, statul cheltuie anual aproximativ un miliard de euro doar pentru plata pensiilor speciale. Prin reducerile care ar urma sa fie operate prin legea pensiilor, cel putin cateva sute de milioane de euro vor fi economisiti la buget.

Pensia speciala medie a judecatorilor si a procurorilor (aproximativ 2.500 de persoane) este in prezent de 8.000 de lei (2.400 de euro), potrivit unor informatii din piata, iar cele mai mari pensii ajung pana la 20.000 - 30.000 de lei (4.800 - 7.200 de euro). Pensia medie este in prezent de 714 lei (170 de euro).

Seitan a mai spus ca, potrivit proiectului de lege, pensiile se vor calcula in functie de contributia fiecarui salariat si de valoarea punctului de pensie la vremea respectiva.

El a mai spus ca proiectul de lege vizeaza si pensiile aflate in plata, iar toate pensiile speciale vor fi recalculate astfel incat sa revina "in zona de contributivitate", astfel incat acestea sa se incadreze in principiile legii si sa nu mai existe diferente atat de mari intre pensiile din acelasi sistem si intre pensii in general.

Intrebat daca nu este ilegal sa schimbi un drept castigat, Mihail Seitan a explicat ca dreptul castigat este de fapt dreptul la pensie, pe care nimeni nu il poate lua, insa cuantumul pensiei inseamna altceva.

Ministrul interimar al muncii, Gheorghe Pogea, a declarat ca legea unica a pensiilor ar avea efect pozitiv privind reducerea cheltuielilor cu 3,7 mld. lei in 2010 si peste 23 mld. lei in 2020. O parte din bani ar urma sa vina si din includerea in sistemul de pensii a celor care realizeaza venituri din profesii liberale. "Reforma pensiilor promite economii substantiale la bugetul de pensii. Desi nu va trece bugetul pe plus, va taia din deficitul estimat pentru acest an la 6 miliarde de lei", spune Mihai Bobocea, secretar al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Ce prevede legea unica a pensiilor

• Cresterea si egalizarea varstelor de pensionare pentru barbati si femei. Pana in 2030 varsta de pensionare pentru toti salariatii va fi de 65 de ani.
• Integrarea persoanelor apartinand sistemelor speciale de pensii in sistemul unitar de pensii, prin stabilirea acelorasi obligatii si drepturi pentru sistemele speciale.
• Cresterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflatiei si cu 50% din cresterea reala a salariului mediu brut.
• Cresterea numarului de contribuabili cu cei care realizeaza venituri din profesii liberale.