De ce sa cheltuim banii din 2010, mai bine ii cheltuim pe cei din 2019!

Avem un nou guvern sau o noua jumatate de guvern care se tine de un fir de ata. Peste doua zile poate avem altul, daca trece motiunea PSD-PNL, peste 45 de zile altul daca nu trece, iar dupa alegeri cine mai stie.

Dar pot sa schimbe guvernele de 100 de ori, ca bani in Trezorerie tot nu vin mai multi. Si daca nu vin bani, nici nu ies bani pentru plati.

Decizia guvernului de a se imprumuta cu 700 de milioane de euro din contul anului viitor pentru a acoperi cheltuielile curente din sanatate din ultima parte a acestui an arata ca strategia este acum doar de a supravietui.

Guvernul se declara knock-out. Sa muti cu nonsalanta undeva in viitor obligatiile din prezent pe ideea ca oricum ar fi, statul va plati candva, este o bomba cu ceas. "Am rezolvat deficitul de lichiditati din sistemul sanitar provocat de scaderea incasarilor la bugetul asigurarilor de sanatate", spun oficialii de la Ministerul Sanatatii.

Cheltuielile anuale pentru sanatate se ridica la circa 6 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro este piata medicamentelor. Jumatate din piata medicamentelor, de 1 miliard de euro, este sustinuta de Casa de Asigurari de Sanatate prin compensari partiale sau totale. De cand guvernul a eliminat plafoanele de compensare a medicamentelor, in 2008, consumul de medicamente a crescut cu 40%.

Acum, toate cheltuielile se muta in viitor, dar nimeni nu vorbeste daca nu cumva ar trebui reintrodus acest plafon. Adica aceste cheltuieli sunt vazute ca si obligatorii.

Dar are Romania bani sa sustina compensarea integrala a medicamentelor? Companiile farma spun ca suntem pe penultimul loc la consumul de medicamente per capita in Uniunea Europeana si deci este nevoie sa cheltuim mai mult pe medicamente. Insa care este diferenta fata de economie, unde suntem pe aceeasi pozitie?

La fel ca si cheltuielile din sanatate, sunt vazute ca si obligatorii cheltuielile bugetare din toate categoriile. A venit FMI-ul, a plecat, a ramas sa fie reduse cheltuielile cu 0,8% din PIB pentru a se incadra deficitul bugetar intr-un plafon de 7,3%.

A trecut septembrie, trece octombrie, nu este clar unde se fac reducerile. Deocamdata grija este sa se schimbe sefii din ministere si agentii. Gheorghe Gherghina, secretarul de stat de la Ministerul Finantelor responsabil cu bugetul, afirma ca cheltuielile sunt plafonate si orice ar fi nu da drumul la bani daca deficitul depaseste valoarea convenita cu FMI.

Dar ce valoare mai are deficitul bugetului consolidat anuntat lunar de Ministerul de Finante, daca cheltuielile care sunt facute anul acesta, cum este cazul celor pentru sanatate, nu sunt incluse pentru 2009?

Deficitul bugetar urca vertiginos cu 1% din PIB in fiecare luna, astfel incat este putin probabil sa ramana in plafonul de 7,3% pana la sfarsitul anului, avand in vedere ca la sfarsitul lunii septembrie era de 5%.

Atunci ce se va intampla? Este foarte probabil ca FMI sa inchida ochii si de data aceasta, si Romania sa inchida 2009 cu un deficit bugetar de 8,5-9% din PIB. FMI se comporta mult, mult diferit cu Romania si cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est in aceasta criza, pentru ca stie ca trebuie sa stinga un foc care a fost provocat chiar de cei mai importanti actionari ai sai.

Nu inseamna insa ca Romania nu trebuia sa se fi pus cat de cat la adapost de eventuala retragere a finantarii internationale, atat printr-o politica bugetara stransa si economii in anii de crestere sau imediat ce a simtit ca vine criza, cat si printr-o politica monetara orientata pentru dezvoltarea economiei prin ieftinirea creditului in lei.

In octombrie 2008, ministrul finantelor Varujan Vosganian declara senin: avem o scadere a veniturilor bugetare, dar nu avem de ce sa ne temem. Avem rezerve si acoperim cheltuielile din acestea.

Atunci erau ceva rezerve din cresterea economica din anii anteriori, dar nici acelea nu au fost suficiente. Nici nu-si imaginau Finantele ca incasarile din taxe, din TVA, din impozitul pe venit sau pe profit s-ar putea dubla in patru ani, cum s-a intamplat in perioada 2004-2008.

Acum, statul cheltuie din ceea ce se presupune ca va incasa in 2010. Dar mai exista banii din 2011. Sau din 2012. De ce sa nu cheltuim in prezent ce vom incasa peste 10 ani, cand PIB-ul va fi de 200 mld. euro (fata de 110 mld. euro astazi), deci veniturile la buget vor fi de 60 mld. euro. Macar 10% daca am putea sa cheltuim acum din ce va incasa bugetul in 2019 si am rezolva toate problemele!

Sorin Paslaru este redactor-sef al Ziarului Financiar