DOSARE DECLASIFICATE / Nicolae Iorga sub lupa Sigurantei (IV). Expulzat din Reichstad

Numarul ridicat al cursantilor i-a oferit lui N. Iorga posibilitatea, la 19 iulie 1909, de a vinde carti ilustrate cu chipul lui Mihai Viteazul si cu mormantul lui Stefan cel Mare, sumele de bani stranse cu acest prilej fiind virate in contul Ligii Culturale.

Despre modul in care s-au desfasurat cursurile de vara de la Valenii de Munte s-a interesat si presa maghiara. Cotidianul "Budapesti Hirlop" le considera ca fiind destinate pentru "invatatorii, profesorii, studentii si inteligenta romana din Ungaria, pentru aceea ca la cursurile acestea sa se deprinda cu limba frumoasa si adevarat romaneasca". Apreciind cursurile drept dezavantajoase din acest punct de vedere, cotidianul amintit a cerut "paralizarea influentei pagubitoare" a acestora prin infiintarea unora identice in Austro-Ungaria.

Nicolae Iorga, sprijinit de 38 de membri ai Ligii Culturale, a dorit sa ajunga, la 20 mai 1909, in Bucovina, cu scopul de a vizita Suceava. La Itcani, punctul de frontiera dintre Romania si Austro-Ungaria, seful politiei austriece nu a dorit sa le recunoasca "biletele de intrare". Istoricul a telegrafiat guvernatorului Bucovinei, prezentandu-i situatia. Functionarul austriac i-a comunicat ca prefectul de Suceava avea sa ii comunice, intr-o jumatate de ora, daca putea continua calatoria. La finele limitei de timp amintite, lui Nicolae Iorga i-a fost inmanat un plic recomandat: "D-lui profesor universitar Iorga, acum in gara Itcani". Spre stupefactia celor prezenti, recipisa continea decizia de expulzare a lui Nicolae Iorga: "Se declara pentru totdeauna expulzat din toate regatele si tarile reprezentate in Reichstad supusul roman d. profesor universitar Nicolae Iorga, din Bucuresti, care a calcat pe teritoriul statului austriac, pentru motive de ordine publica".

Expulzarea s-a bazat pe o Lege din 1871, care interzicea "intrarea in tara a persoanelor periculoase existentei si Sigurantei Statului". Paradoxal, numai lui N. Iorga i-a fost refuzat accesul in Austro-Ungaria. Cu toate astea, membrii Ligii Culturale au fost solidari cu profesorul, declarand ca nu mai doresc sa-si continue deplasarea la Suceava. Despre decizia lor l-au informat telegrafic si pe Guvernatorului Bucovinei: "Protestam contra acestui act arbitrar, inapoindu-ne".

Alex N. Ionescu, seful politiei Burdujeni, l-a informat pe directorul Sigurantei Generale, la 19 mai 1909, ca a cerut excursionistilor sa se abtina de la manifestatii care sa produca neplaceri. Studentii bucuresteni au protestat fata de expulzare "considerand-o un afront adus nationalitatii noastre" si au anuntat organizarea la Universitatea Bucuresti a unui miting de protest "impotriva ipocritei politici austriece". La Iasi, protestele s-au desfasurat in fata statuii lui Stefan cel Mare, Guvernul fiind acuzat ca nu a cerut pe cale diplomatica revocarea expulzarii. Sectia de la Ploiesti a Ligii Culturale Romane s-a adresat lui Karl Luger, primarul Vienei (in imagine), pentru "a interveni pe langa inaltul guvern imperial pentru ridicarea decretului de expulzare (…) provenit din gresite sau rauvoitoare informatiuni". De asemenea, Cercul Roman din Paris a considerat expulzarea, la 11 iunie 1909, ca fiind "un act nenorocit". Sicanarea lui N. Iorga de catre autoritatile austro-ungare s-a datorat, fara indoiala, cursurilor de vara de la Valenii de Munte. De aceea, pentru a reduce impactul cursurilor amintite in randul romanilor care nu faceau parte din Vechiul Regat, autoritatile scolare din Cernauti au interzis, la 10 iunie 1909, "profesorilor din scolile medii, invatatorilor si functionarilor de a urma cursurile universitatii populare din Valenii de Munte".