FMI pierde clienti in Est: Bulgaria prefera sa vanda euroobligatiuni, iar Ungaria se descurca si fara banii din ajutorul financiar international

Impulsionate de guvernele tehnocrate instalate la putere in ultimele luni, Bulgaria si Ungaria au reusit prin masuri dure sa resusciteze economia si sa arate ca Europa Centrala si de Est isi poate reveni pe cont propriu, fara a mai apela la ajutor international.

Guvernul de la Sofia, condus de Boiko Borisov din iulie 2009, s-a miscat repede si a reusit sa previna o scadere economica puternica fara a recurge la ajutoare internationale.

Bulgaria va prefera sa vanda euroobligatiuni decat sa solicite credite de la FMI sau de la Banca Mondiala, in eventualitatea in care se va confrunta cu un deficit de finantare, a declarat ministrul bulgar de finante, Simeon Djankov, scrie Bloomberg.

Finantarea de pe pietele de capital, mai avantajoasa

"Contractarea unor imprumuturi de pe pietele mondiale de capital este mult mai avantajoasa, deoarece marja CDS-urior Bulgariei (instrumente derivate pentru transferul riscului de credit - n.r.) a scazut de la 7% la 1,85%", a explicat Djankov, adaugand ca "guvernul de la Sofia ar trebui sa ia in considerare majorarea cheltuielilor publice la mijlocul lui 2010, daca revigorarea economica va trimite veniturile bugetare la un nivel mai ridicat decat cel estimat".

Autoritatile bulgare se straduiesc sa echilibreze bugetul de stat aferent anului acesta si anului viitor, modalitate prin care si-ar creste sansele de a adera la mecanismul ERM-2, anticamera zonei euro, a mai spus Djankov.

Bulgaria ar putea inregistra un deficit bugetar de circa 0,5% din PIB anul acesta si de 2% anul viitor, potrivit estimarilor realizate de FMI. Guvernul de la Sofia se asteapta ca economia tarii sa se contracte cu 6,3% in 2009 si cu 2% in 2010.

Al doilea trimestru a adus un declin economic de 4,9%, amplificat de scaderea cererii pentru exporturile tarii si de blocarea fluxurilor de investitii.

Bulgaria se grabeste sa intre in ERM-2

Bulgaria va depune o cerere de intrare in mecanismul ERM-2 undeva intre 30 noiembrie 2009 si 31 ianuarie 2010, acesta fiind termenul-limita acordat statelor membre pentru depunerea rapoartelor privind programele de convergenta, a mai spus ministrul de finante de la Sofia.

Aderarea la ERM-2 ar aduce Bulgaria, considerata cea mai saraca tara din Uniunea Europeana, mai aproape de zona euro si de protectia Bancii Centrale Europene.

Bulgaria, dar si tarile baltice au fost nevoite sa reziste presiunilor de a-si deprecia monedele nationale, dupa ce recesiunea si-a spus cuvantul si in Est.

Pe de alta parte, Ungaria, care toamna trecuta a fost primul membru al Uniunii Europene ce a primit un imprumut de la FMI pe fondul unui declin economic abrupt, a inceput treptat sa-si revina. Ungaria a reusit sa evite colapsul financiar si nu mai are nevoie de ajutorul de la FMI, insa tara nu si-a revenit complet inca si trebuie sa-si echilibreze bugetul pentru a putea adopta moneda euro, a declarat premierul ungar Gordon Bajnai, scrie agentia de presa Thomson Reuters.

Bajnai a afirmat de asemenea ca actuala criza a dovedit inca o data statutul de "centura de siguranta" al monedei euro.

Resuscitare economica prin masuri de austeritate

Instalat in fruntea guvernului de la Budapesta in aprilie, Bajnai a reusit prin masuri de austeritate la nivelul sectorului public si al politicii fiscale sa refaca credibilitatea in ochii investitorilor straini.

Premierul ungar a explicat ca Ungaria va demara negocierile de intrare in mecanismul ERM-2 abia atunci cand piata se va revigora, forintul se va stabiliza si semnele de revenire economica vor fi certe.

Economia Ungariei va ramane in recesiune si in 2010, chiar daca aceasta se va reduce de la 6,5% la 0,5% anul urmator, potrivit estimarilor Consiliului Bugetar de la Budapesta.

Incheierea unui acord de creditare cu FMI aduce statelor interesate o serie de conditii stricte pe care institutia internationala le impune in ceea ce priveste politica fiscala si bugetara.

Acesta este poate si unul dintre motivele pentru care Bulgaria, spre exemplu, evita sa se imprumute de la FMI.

Ce masuri a luat guvernul lui Gordon Bajnai (Ungaria)

• A redus contributiile sociale platite de angajatori.
• Reduce cheltuielile bugetare cu 4,75 mld. euro in 2009 si 2010.
• A majorat in iulie taxa pe valoarea adaugata de la 20% la 25%.
• A micsorat impozitul pe venit pana la 17%.
• A inghetat ajutoarele sociale pentru urmatorii doi ani.

Ce masuri a adoptat guvernul lui Boiko Borisov (Bulgaria)

• A redus cheltuielile bugetare cu 15%.
• A decis inghetarea pensiilor si a salariilor bugetarilor.
• A amanat proiectele foarte costisitoare de investitii.
• A redus taxa pe valoarea adaugata (TVA) de la 20% la 18%.
• A hotarat privatizarea a 15% din companiile energetice de stat.