Doamna Nobel de Banat

Am stat vreme de vreo jumatate de ora la aceeasi masa, la care se mai aflau Mircea Cartarescu, Horia-Roman Patapievici, Claudiu Komartin, Ioan T. Morar, prilej nu atat de a discuta cu Herta Muller, actuala Doamna Nobel, cat de a observa ca nu parea nici pe departe atat de radicala pe cat ne priveste din unele fotografii. Dar radicalismul caracterizeaza si viata, si opera ei.

In motivatia sa, Comitetul Nobel afirma ca a acordat Premiul Nobel pentru Literatura pe 2009 Hertei Muller pentru ca, "prin concentrarea poetica si prin franchetea prozei, zugraveste imaginea celor deposedati".

Pentru o mai limpede imagine asupra cartilor ei, trebuie spus ca, desi acestea, cu exceptia celei dintai, "Niederungen" ("Tinuturile joase"), 1982, au fost publicate in Germania, care a si nominalizat-o la Nobel de trei ori, isi au temeiul in trecutul romanesc al autoarei. Sa luam, spre exemplu, cele trei carti publicate in limba romana de Editura Polirom. Cel mai recent este "Animalul inimii" (aparut in 2006, in traducerea Norei Iuga): "Am scris aceasta carte in memoria prietenilor mei romani care au fost ucisi in timpul regimului Ceausescu. Am simtit ca este datoria mea sa fac asta" (Herta Muller). In completare, Nora Iuga adauga: "Fiecare carte a acestei scriitoare germane nascute in Banatul romanesc poarta amprenta terorii secrete care nu poate fi stearsa din memoria ei.

In cartile Hertei Muller, Securitatea nu este doar o institutie represiva, ea imbraca toate aspectele raului uman: de la umilinta si hartuire pana la frica, tortura si moarte". Volumul "Regele se-nclina si ucide" (aparut la Polirom in 2005, traducere si note de Alexandru Al. Sahighian) cuprinde o selectie de noua texte care se constituie intr-un fragmentarium autobiografic. Ele se refera toate (chiar si cel intitulat "La noi in Germania") la perioada traita de Herta Muller in Romania anilor '70 si '80, adancind fondul biografic personal in care experienta determinanta o reprezinta cea a totalitarismului. Reactiile autoarei - tinuta de Securitate sub o observatie stricta -, psihologia victimei sub dictatura anilor Ceausescu, producerea sistematica a fricii, alterarea relatiilor dintre oameni, climatul de suspiciune reciproca, toate acestea sunt descrise cu o agerime "rea" a privirii, cu inteligenta (critica si autocritica) sclipitoare, cu scepticism.

In sfarsit, volumul de poezii "Este sau nu este Ion" (Polirom, 2005) se leaga de Romania prin faptul ca este prima carte scrisa in limba romana dupa plecarea autoarei, in 1987, in Germania.

Va prezentam in continuare cateva reactii la cald ale unor personalitati literare care cunosc bine si viata, si opera Hertei Muller.

Nicolae Manolescu, critic literar:

"As spune, "nainte de orice, ca este un premiu meritat de o scriitoare valoroasa si de o prezenta activa "n ultimii ani "n lumea culturala europeana. Faptul ca i s-a acordat premiul pentru modul "n care opera sa prezinta dezradacinarea arata ca nu pot fi ignorate radacinile romanesti ale Hertei Muller. Ea este nascuta aici, a trait aici, stie foarte bine cum merg lucrurile "n Romania, nu a uitat ce s-a "ntamplat si nu a pierdut contactul cu Romania. Mi se pare extraordinar si sunt fericit pentru Herta si pentru literatura romana de acest oarecum neasteptat premiu, pentru ca atunci cand vezi lista de candidati, unde se regasesc scriitori precum Amos Oz sau Philip Roth, parca nu "ti vine sa crezi ca cineva se va uita la o scriitoare "nca tanara din Germania, care vine din Romania si care abordeaza o problematica de interes atat pentru cele doua tari, cat si pentru Europa."

Daniel Banulescu, scriitor:

"Herta Muller este unul dintre cei mai vii si mai periculosi scriitori. Actiunile sale sunt generate de bomba cu ceas a constiintei montate in inima ei. In scrisul Hertei, politica redevine o lupta pentru bine, iar nu o lupta pentru putere. Herta Muller are nelinistea filosofica a lui Camus si Sartre, plus o vulnerabilitate mai mare a fapturii si un farmec mai inalt al stilului. Anul acesta, Academia Suedeza a acordat un Nobel si jumatate: unul pentru Germania si jumatate pentru Romania."

Claudiu Komartin, scriitor:

"Am avut, "n toamna lui 2004, sansa unei "ntalniri importante. Insotiti de Nora Iuga, traducatoare si veche prietena a nemtilor originari din Romania, venisera la Bucuresti, pentru o lectura la Institutul Goethe, Herta Muller, Oskar Pastior si Ernest Wichner. Daca blandetea si caldura seniorului Oskar Pastior te duceau cu gandul la un tarm linistit peste care coboara arabescurile "nserarii, daca spiritul ironic si vivacitatea intelectuala a lui Wichner evocau o Germanie a spiritului pe care profilurile marilor clasici germani au conturat-o de-a lungul secolelor "n spatiul mental european, Herta Muller mi s-a parut o aparitie contradictorie (contradictia de fond fiind, "n cazul ei, una de natura etica), cand plina de viata si cuprinsa de frenezie (am auzit-o pe Herta Muller cantand melodii ale Mariei Tanase, pe care a facut-o cunoscuta "n Germania), cand "nvolburata si apriga, un scriitor-constiinta pentru care nu au existat si nu vor exista niciodata jumatati de masura.

Opera Hertei Muller reflecta zbuciumul si crizele unei constiinte de prim rang a ultimelor trei decenii, amintind de enigmatic-turbulentul Elias Canetti, un metronom al vietii intelectuale din prima jumatate a secolului trecut. Literatura Hertei Muller este valoroasa "n primul rand ca forma de manifestare ne"ngradita a spiritului "ntr-o vreme cand totalitarismul macina ca o piatra de moara vietile oamenilor ce alegeau sa gandeasca pe cont propriu si sa ramana liberi. Admir perseverenta si forta morala a acestei scriitoare ranite de tara "n care s-a nascut si "n care a trait pana la 44 de ani."

Nobel pentru a doua evadare din comunism

Este pentru a doua oara cand in Romania ajunge un ecou al Premiului Nobel. Prima data s-a intamplat in anul 1974, cand George Emil Palade obtinea, ca si cetatean american, Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicina. Nascut la Iasi, in 1912, George Emil Palade s-a casatorit cu fiica (Irina) a marelui industrias Malaxa si a plecat urgent in SUA, unde s-a si stabilit pentru tot restul vietii.

Anul trecut, pe opt octombrie, George Emil Palade s-a savarsit din viata.

Anul acesta, tot pe opt octombrie, Herta Muller, scriitoare germana de origine romana, a fost desemnata castigatoarea Premiului Nobel pentru Literatura. In anul 1987 Herta Muller a emigrat in Germania (Federala) ca urmare a persecutiilor la care era supusa de regimul comunist. La a treia nominalizare (din partea Germaniei) la Premiul Nobel pentru Literatura (1999, 2008, 2009), Herta Muller si l-a adjudecat la fix un an de la incetarea din viata a celuilalt laureat de origine romana, George Emil Palade. Dincolo de valoarea in sine a operei lor (stiintifice si literare), cele doua Nobel-uri obtinute de catre cei doi cetateni de origine romana consolideaza un sperat orizont de asteptare - acela al unui Nobel atribuit unui roman (de oricare origine). Lucian Vasilescu