Herta Muller, primul Nobel pentru literatura cu radacini romanesti

Herta Muller, scriitoare germana originara din Romania, a castigat ieri Premiul Nobel pentru Literatura in fata celebrilor sai confrati, scriitorul israelian Amos Oz si americanul Philip Roth.

Muller este al doilea "Nobel" cu radacini romanesti, insa primul scriitor care cucereste atat de ravnitul Premiu Nobel pentru Literatura.

Inainte de decernarea premiului, Muller, a carei cota la casele de pariuri crescuse considerabil miercuri (decernarea premiilor Nobel este o afacere buna pentru casele de pariuri, dar si pentru edituri), declara ca singurul avantaj al acestui premiu sunt banii - aproximativ 1 milion de euro pentru castigator.

Ca lucrurile nu stau deloc asa o arata concurenta pentru a obtine acest premiu, o concurenta in care intra guverne, asociatii, iubitori de literatura.

Editura Polirom, care i-a tradus si publicat Hertei Muller, de-a lungul vremii, trei carti cauta ieri prin depozite volumele sale, in conditiile in care in sase dintre librariile din centrul Bucurestiului, ieri la pranz, nu exista niciun titlu din opera de acum celebrei scriitoare.

Cand, in 1987, a plecat definitiv din Romania, Herta Muller (56 de ani) era deja un scriitor cunoscut, nu numai publicului, dar si Securitatii.

Prima ei carte publicata ("Tinuturile Joase", 1982) a aparut ciopartita de cenzura, dar a avut succes in strainatate cand a fost publicata integral (la Berlin).

Apoi scrierile sale au fost interzise in Romania de Securitate.

Spectrele Securitatii

Anul trecut, intr-un interviu pentru Evenimentul zilei, Herta Muller spunea ca, la peste 20 de ani de la plecarea din Romania, se simte inca urmarita si ca romanii nu traiesc nici acum intr-o tara libera.

Tot anul trecut, cu ocazia unei conferinte pe care o tinea la Teatrul National ("E mereu aceeasi zapada si mereu acelasi neica"), Muller facea o comparatie intre deportarea mamei sale in Uniunea Sovietica (mama ei a stat cinci ani intr-un lagar din Ucraina), in 1945, si propriu-i exil in Germania aproape 50 de ani mai tarziu.

Un scriitor exilat - asta s-a simtit Herta Muller toata viata.

Herta Muller s-a nascut pe 17 august 1953, la Nitchidorf, langa Timisoara. In 1987, ea a emigrat in Germania, fiind dupa aceea o prezenta apreciata la superlativ in spatiul literaturii in limba germana, dar si in toata Europa.

De la data stabilirii ei in Germania, Muller a fost distinsa cu numeroase si importante premii germane si internationale. Printre acestea se numara premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) si Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) si cel international - "IMPAC Dublin" Literary Award (1998).

Din 1999, ea a fost nominalizata de trei ori, din partea Germaniei, pe lista de propuneri pentru Premiul Nobel pentru Literatura.

In Romania, la editura Polirom au aparut volumele "Regele se-nclina si ucide" (2005), "Este sau nu este Ion" (2005) si "Animalul inimii" (editia a II-a, 2006).

"Cu o zi inainte ca ea sa castige Nobelul am inceput discutii pentru ultima sa carte", spune Bogdan Alexandru Stanescu, reprezentantul Polirom.

Tatal, luptator in Waffen-SS, mama deportata

Parintii Hertei Muller au fost membri ai minoritatii vorbitoare de limba germana din Romania. Tatal ei a luptat in armata Waffen-SS in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Multi romani germani au fost deportati in Uniunea Sovietica in 1945, inclusiv mama Hertei Muller, care a petrecut cinci ani intr-un lagar de munca in Ucraina. Multi ani mai tarziu, in "Atemschaukel" (2009), Muller a descris exilul romanilor de nationalitate germana in Uniunea Sovietica.

Intre 1973 - 1976, Muller a studiat limba germana si literatura romana la Universitatea din Timisoara. In aceasta perioada, ea a fost asociata cu Aktionsgruppe Banat (Grupul de actiune din Banat), un cerc de tineri autori de limba germana, care, in opozitie cu dictatura lui Nicolae Ceausescu, a cautat libertatea de exprimare.

Dupa terminarea studiilor, Herta Muller a lucrat ca traducator la o fabrica de masini in perioada 1977 - 1979, fiind concediata atunci cand a refuzat sa fie un informator pentru politia secreta din Romania. Dupa concedierea sa, scriitoarea a fost hartuita de Securitate, lucru care o urmareste si astazi si constituie unul dintre firele naratiunilor ei.

Herta Muller a debutat cu o colectie de povestiri, intitulata "Niederungen" ("Tinuturile joase" - 1982), care a fost cenzurata in Romania.

Doi ani mai tarziu, ea a publicat versiunea necenzurata in Germania si, in acelasi an, volumul "DrŸckender Tango" in Romania.

Presa din Romania dictaturii comuniste a fost foarte critica la adresa scrierilor Hertei Muller, insa presa germana le-a primit foarte pozitiv.

Cartile Hertei Muller au fost interzise in Romania, iar in 1987, ea a emigrat in Germania impreuna cu sotul ei, scriitorul Richard Wagner.

In prezent, Muller traieste in Berlin. Din 1995, ea este membra a Deutsche Akademie fŸr Sprache und Dichtung (Academia pentru Limba si Poezie) in Darmstadt.

In anul 1999, Herta Muller a fost nominalizata de guvernul german la Premiul Nobel pentru Literatura. In anul 2008, a fost nominalizata pentru a doua oara, tot din partea Germaniei, pentru acelasi prestigios premiu literar pe care l-a cucerit anul acesta. Cartile sale, poezie, proza, memorii, sunt traduse in peste zece limbi straine.

Al doilea "Nobel" cu radacini romanesti

Herta Muller este a doua personalitate cu radacini romanesti care primeste un premiu Nobel. Este de remarcat insa ca niciunul dintre laureati nu era in Romania cand a primit premiul.

George Emil Palade (nascut in Romania si plecat in SUA) a primit Nobelul pentru medicina in 1974. Elie Wiesel, nascut in Romania, a primit si el Nobelul pentru pace in 1986.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu exceptia celui pentru economie, instituit in 1968 de Banca centrala din Suedia, cu ocazia implinirii a 300 de ani de la fondarea acestei institutii. Premiile au fost create dupa moartea inginerului suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, conform vointei sale din testament.