Volatilitatea din septembrie nu a scos piata valutara din amorteala. Doar 29 de miliarde de euro s-au tranzactionat

Schimburile valutare derulate pe piata de la Bucuresti au insumat doar 29 de miliarde de euro in septembrie, respectiv cu 31% mai putin decat in aceeasi luna din 2008, chiar in conditiile in care cursul a inregistrat o volatilitate mai mare, dupa ce ramasese aproape imobil pe parcursul verii.

Volumul a fost totusi ceva mai mare comparativ cu luna august, cand la 22 de miliarde de euro piata a inregistrat un minim de tranzactionare al ultimilor doi ani si jumatate, potrivit datelor BNR.

"Volumele sunt in scadere in principal din zona de comercial, in conditiile in care avem scaderi cu 20%-30% pe importuri, dar si pe exporturi. In plus, creditul in valuta, care alimenta volumul schimburilor pe piata valutara, a evoluat foarte slab. Volatilitatea relativ mai mica a leului nu mai atrage nici capitaluri speculative", spune Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank.

Din iunie si pana la inceputul lui septembrie euro a fluctuat intr-o banda foarte ingusta, intre 4,19 si 4,24 lei. De la jumatatea lui septembrie oscilatiile au devenit mai ample, euro urcand spre 4,28 lei, dupa care a coborat la 4,18 lei spre sfarsitul lunii. Intre aceste extreme, variatia a fost de cel mult 2%.

"Volatilitatea pe leu este mai mica decat pe alte valute. Speculatorii sunt mai atrasi de zlotul polonez, care inregistreaza fluctuatii chiar si de 2% intr-o singura zi. Acolo se pot face bani. Totusi, pentru economia reala, volatilitatea nu este benefica", spune Dumitru.

Volumul mediu al operatiunilor derulate zilnic de banci intre ele a urcat in septembrie la 418 milioane de euro, de la 312 milioane de euro in august. Cumpararile de valuta de la clienti au urcat la 853 de milioane de euro, pe medie zilnica, in timp ce vanzarile au fost de 920 de milioane de euro.

Analistii ING au calculat ca BNR a cheltuit aproximativ un miliard de euro doar in septembrie pentru a stabiliza cursul. Inrautatirea sentimentului investitorilor la nivel international si crizele politice aparute in regiune, inclusiv la Bucuresti, au pus insa presiune pe leu, care a pierdut tot terenul castigat in ultima parte din septembrie. De altfel, dealerii au suspectat in continuare interventii ale BNR, menite sa tina leul la nivelurile cu care piata s-a obisnuit in ultimele luni.

Aproape un an de scaderi

Incepand din noiembrie anul trecut, volumele de pe piata valutara de la Bucuresti au trecut brusc de la cresteri anualizate la scaderi si nu au mai reusit sa revina pe plus.

Dupa varful istoric de tranzactionare de 59 de miliarde de euro, inregistrat in octombrie 2008, cand leul a fost atacat de jucatorii straini, piata a intrat pe o panta descendenta. Prezenta mult mai discreta a jucatorilor straini, care au evitat sa mai faca pariuri pe termen lung sau sa joace sume importante, s-a vazut in scaderea volumelor.

Ritmul de scadere anualizata a devenit tot mai mare, ajungand in august la 44%. In septembrie scaderea pietei s-a mai atenuat, la 31%, in conditiile in care volumele au fost mai bune decat in luna precedenta.

Pe de alta parte, in septembrie anul trecut volumele crescusera deja semnificativ, in conditiile in care jucatorii straini incepusera deja la acea vreme sa isi incarce pozitiile, pregatind atacul asupra leului.

BNR a intervenit energic atunci pentru a forta scaderea cursului, fortandu-i astfel pe cei care pariasera pe o depreciere a leului sa isi inchida pozitiile in pierdere.

Miscarea BNR a lasat piata monetara fara lei, dobanzile pe termen scurt explodand, pana la niveluri de 80% pe an, iar recuplarea cu dobanda de politica monetara s-a realizat abia in vara lui 2009.