Rafo: Daca la Ford si la Renault s-au putut da garantii de stat, la noi de ce sa nu se poata
Miroslav Dermendjiev, directorul general al rafinariei Rafo Onesti, spune ca fiecare euro din finantarea de 330 mil. euro pe care compania vrea sa o ia de la banci cu garantia statului are o destinatie clara. Mai mult, la finalul programului de modernizare rafinaria si-a stabilit un profit operational de 100 mil. euro, dupa ce in ultimii zece ani a fost doar pe pierderi.
Reprezentantul Rafo mai sustine ceva: rafinaria merita acesti bani pentru ca este singura din Romania care nu are datorii.
"Suma de 330 de milioane de euro pe care noi o cerem este destinata pentru fiecare instalatie de pe platforma de la Onesti, asa cum scrie in programul de modernizare. Acelasi lucru va scrie si in contractul cu bancile. Proiectul pe care noi vrem sa-l facem este bun, dar toata lumea crede ca este politic. Eu nu inteleg nimic din politica", spune Dermendjiev.
Guvernul a anuntat saptamana trecuta ca intentioneaza sa acorde
garantii de stat in valoare de 330 mil. euro pentru creditele pe
care le-ar putea lua Rafo Onesti in vederea modernizarii.
Angajamentul guvernului vine 
in contextul in care rafinaria nu a reusit sa obtina profit in
niciunul din ultimii zece ani, aceasta fiind din anul 2008 inchisa.
Ajutorul pe care Guvernul este pregatit sa-l acorde acestei
companii cu un actionariat necunoscut este mai mare decat cel
acordat pentru investitiile Ford de la Craiova, in valoare de 320
de milioane de euro. Printre cele mai mari garantii de stat
acordate in ultimii ani se numara si cea de 116 mil. dolari in 2000
pentru Grand Hotel Marriott, precum si cea pentru constructia
Satului Francez in 1994.
"In ultimii zece ani am lucrat cu echipamente vechi intr-o rafinarie cu costuri energetice foarte mari. Acum noi vom construi o rafinarie noua. Planul de modernizare va dura 2 ani si in opt ani vom putea plati inapoi sumele luate. Acum lucram cu doua banci pentru contractarea imprumutului de care avem nevoie. Cum va imaginati ca vreo banca este atat de proasta pentru a ne da banii, daca noi nu dovedim ca-i putem plati? In afara de asta vom avea nevoie si de semnaturi din partea organismelor europene", a mai spus directorul Rafo.
Potrivit acestuia nu se pune problema ca rafinaria sa redevina proprietatea statului roman prin neplata creditelor contractate.
"Situatia noastra in care cerem garantii din partea statului este similara cu cea de la Ford sau de la Renault, care nu vor reveni la stat pe motiv de neplata. La ei cum s-a putut?" a mai precizat Dermendjiev.
Basescu a venit pentru ca noi nu mai avem datorii
La jumatatea lunii trecute, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a efectuat o vizita pe platforma de la Onesti, unde a precizat ca a redevenit prietenul acestei unitati, dupa ce in anii trecuti Basescu spusese ca rafinaria ar trebui sa se numeasca Jafo Onesti in loc de Rafo.
"Nu stiu sa va zic de ce a venit presedintele la noi. Cert este ca noi suntem singura rafinarie fara datorii din Romania. Le-am platit pe toate. Ideea realizarii unui complex petrochimic intre Oltchim - Rafo - Arpechim nu este a noastra, ci a lor. Oricum, Basescu nu a venit pana cand noi nu i-am aratat premierului Boc proiectul nostru si dupa ce au fost verificate toate studiile de fezabilitate", spune Dermendjiev.
Ideea realizarii acestui lant valoric pe partea de petrochimie intre Oltchim, Rafo si Arpechim, detinut acum de Petrom, presupune vanzarea pe viitor a unor produse realizate in rafinaria de la Onesti catre combinatul chimic din Ramnicu Valcea si catre partea de petrochimie a rafinariei Arpechim. De altfel, statul vrea prin Oltchim sa cumpere de mai multa vreme rafinaria Arpechim, atat cu partea de petrochimie cat si cu partea de rafinare, si sa o dezvolte impreuna cu compania petroliera azera de stat Socar.
Putine date despre rusi
La sfarsitul anului 2007, unitatea din Onesti si-a platit in totalitate datoriile acumulate catre statul roman, care ajunsesera la 250 de milioane de euro.
"Petrochemical Holding, unul dintre actionarii companiei, a vandut mai multe active si astfel a putut sa faca rost de banii necesari pentru plata datoriilor", a mai precizat directorul general.
Rafo Onesti este detinuta de catre un om de afaceri rus, Iakov Goldovski, despre care se stiu putine detalii si partenerii sai de afaceri prin intermediul a trei firme. Astfel, Petrochemical Holding detine 31,6% din Rafo, firma Calder A controleaza un pachet de 36% din capital, in vreme ce Balkan Petroleum, firma pe care rusii au cumparat-o de la Marian Iancu, detine 21%.
Afacerile Rafo au ajuns anul trecut la 105 milioane de euro, iar pierderile companiei au fost de 23 de milioane de euro. La Rafo Onesti lucrau la sfarsitul lui 2008 circa 1.700 de oameni.
De la momentul privatizarii, in 2001, actionarii Rafo s-au schimbat de mai multe ori.