BESTSELLER INTERNATIONAL/ Doi titani ai literaturii americane rup tacerea - Jerome David Salinger
Autor:
Daniel Nicolescu
14.10.2009
Desi pare preluat de la otv, titlul de mai sus e cat se poate de serios. Pomenitii titani sunt, in ordine
Nascut in 1919, a intrat pe
poarta principala a literaturii universale prin "The Catcher in the
Rye" ("De veghe in lanul de secara"), publicat in 1951. A mai scos
o culegere de nuvele (printre care faimoasele "Pestele-banana" si
"Pentru Eseme, cu dragoste si abjectie"), "Franny and Zooey", in
1961 si "Raise
High the Roof Beam, Carpenters" en
1963.
Dupa care s-a
cufundat intr-o tacere netulburata, departe de viata literara sau
mediatica. Actualmente in varsta de 90 de ani, traieste, dupa
ritualuri de pustnic, in casa lui din Cornish, New Hampshire. De
patruzeci de ani, zabrelit in schimnicie, nu scoate o vorba si
nimeni nu stie nimic despre el (cu singura exceptie: interventia
publica din 1987, cand a cerut interzicerea publicarii
corespondentei sale inedite cu alti scriitori). Iata ca, in urma cu
circa o luna, Salinger a glasuit din nou (e drept, prin intermediul
avocatilor sai), solicitand Tribunalului federal din Manhattan
interzicerea publicarii, in Statele Unite, a unei continuari a
romanului care i-a adus notorietatea mondiala. Sequelul se
intituleaza "60 Years Later: Coming Through the Rye" si a fost
scris de un tanar suedez care semneaza sub pseudonimul (idiot, de-a
dreptul), John David California, care, dupa cum se poate vedea,
pastreaza initialele celor doua prenume salingeriene. Cartea
nareaza aventurile lui Mr. C (un personaj care preia trasaturile de
junete ale lui Holden Caulfield, eroul din "De veghe..."), un
individ in varsta, acum, de 76 de ani.
Una peste-alta, justitia
federala i-a dat dreptate lui Salinger, interzicand publicarea, pe
pamant american, a cartii scandinavului si pecetluind legal
confesiunea acestuia: "Aceasta e convingerea mea, destul de
subversiva, si anume ca un scriitor trebuie sa-si urmeze pornirea,
daca vrea sa ramana in anonimat si in umbra". Nu stim daca Salinger
va ramane fidel mutismului sau, insa putem banui (daca e sa dam
crezare filelor care au transcris audierile din cadrul procesului
sau din 1987) ca va continua sa scrie (cum o facea si atunci), dar
ca va refuza sa publice. Dupa aceea, adica postum, cu siguranta,
oricare si oricate vor fi lacatele cu care isi va fi zavorat opera
nepublicata, mostenitorii, legatarii, pastratorii secretului nu vor
intarzia sa-l incalce. Nu exista, se pare, absolut niciun caz in
istoria literaturii in care paginile condamnate de vreun autor,
spre sfarsitul vietii, la uitare sa nu fi iesit la suprafata,
gratie aiurelii, in cel mai bun caz, constrangerilor, sau, cel mai
desea, cupiditatii si ticalosiei, mostenitorilor.
Despre iesirea postuma din tacere al lui Hemingway (gratie unor istorici americani), in numarul viitor. Cand vom afla ca, desi parea ca a spus "adio armelor", talentatul, excentricul, dinamicul domn Ernest fusese recrutat de KGB.