Romania pierde 28 mld. € daca absoarbe fondurile UE in ritmul actual

La doi ani si jumatate de la aderarea Romaniei la UE, rata de absorbtie a fondurilor europene era la sfarsitul lunii iunie de 4,6%, adica din cele 30 miliarde de euro pe care tara noastra trebuie sa-i atraga in perioada 2007- 2013, s-au efectuat plati catre beneficiari de numai 553 de milioane de euro.

Numai pentru fondurile structurale, din 8.221 de proiecte depuse pana la sfarsitul lunii mai, 37% au fost respinse, adica 3.113 proiecte, in timp ce 1.057 primisera decizia de finantare. Rata foarte scazuta de absorbtie a proiectelor poate fi explicata prin faptul ca potentialii beneficiari nu si-au intocmit dosarul cum trebuie, adica nu au avut la dispozitie surse de informare suficiente si corecte.

Primii responsabili pentru gestionarea si implementarea fondurilor europene sunt autoritatile de management. De modul in care acestea comunica cu ceilalti actori implicati: beneficiari, consultanti, reprezentanti ai mediului de afaceri, jurnalisti depinde atragerea cat mai rapida a fondurilor nerambursabile.

Comunicarea autoritatilor de management merge pe doua directii. In primul rand informarea potentialilor beneficiari cu privire la posibilitatile de finantare a proiectelor lor, iar in al doilea rand este cu aplicantii (reprezentati direct sau prin firme de consultanta).

"Comunicarea «de promovare» a oportunitatilor de finantare nerambursabila este o activitate finantata prin POS Asistenta Tehnica. Scopul acesteia este de a disemina informatiile legate de sursele de finantare existente, conditiile de accesare, etape, criterii de eligibilitate etc. Din pacate, aceasta comunicare este extrem de deficitara. Beneficiarii, atat cei privati, cat si autoritatile publice, nu au, in marea majoritate, nici cea mai mica idee despre aspectele enumerate mai sus. Cele mai clare exemple sunt, din randul autoritatilor publice, primariile comunelor si multe primarii de orase (majoritatea acestora), care pierd banii europeni fiindca nu stiu cum si cand sa-i acceseze. Ironia este ca avem bani europeni alocati pentru promovare, si astfel pentru cresterea gradului de absorbtie, dar nici banii aceia nu sunt folositi", spune Cosmin Dragoi, consultant pe fonduri structurale in cadrul firmei de consultanta M27 CED Invest.

Sursele de informare pentru actorii implicati sunt website-urile

Principalele surse de informare pentru aplicanti, firme de consultanta, jurnalisti sunt website-urile programelor accesate si ghidurile beneficiarilor. Complexitatea ghidurilor si limbajul utilizat de acestea duc de multe ori la o "traducere" gresita a informatiilor dupa cum precizeaza consultantii.

"Complexitatea ghidurilor, terminologia tehnica ingreuneaza intocmirea documentatiilor de finantare, mai ales atunci cand exprimarea este neclara, iar raspunsurile la solicitarile de clarificari nu vin sau vin foarte tarziu. Ghidurile sunt insa documente intocmite cu acordul CE, iar gradul de complexitate este in parte impus de acestia. Problemele apar insa atunci cand functionarii publici din Autoritatile de Management aplica ghidurile ad litteram, fara a avea o viziune asupra obiectivelor programului si asupra investitiei prezentate. Atunci, din exces de zel sau din necunoastere a aspectelor mentionate anterior, apar respingeri sau solicitari suplimentare de informatii care nu au nicio fundamentare in relatie cu obiectivele generale si specifice ale programului operational", adauga Cosmin Dragoi.

O sursa de informare pentru beneficiari este si mass-media. Cu toate acestea, informatiile pe care presa le furnizeaza nu sunt intotdeauna corecte, considera consultantii.

"Presa isi ia uneori informatii din mediul privat (firme de consultanta, beneficiari), care pot fi eronate. Aceste informatii sunt de multe ori multiplicate, ajungand chiar sa creeze pareri generale departe de adevar. Dar, in mare masura, informatile din presa sunt conforme cu realitatea (in functie de surse)".

"Responsabilii cu gestionarea fondurilor europene sunt relativ greu de prins, iar raspunsurile pe care le dau sunt complicate si greu de tradus pentru cititori. Consider ca nu exista o strategie de comunicare catre presa pe subiectul fondurilor europene. Exceptia este Ministerul Dezvoltarii care, pentru POR (Programul Operational Regional), reuseste sa comunice ceva mai bine. Insa si acolo este mult loc de imbunatatiri. Tot autoritatile sunt cele care fac ca subiectul fondurilor europene sa para neinteresant pentru ziaristi si, in consecinta, sa nu fie prezentat publicului larg. Adica, daca tu ca ziarist nu esti decis sa obtii ceva, sa prezinti ceva sau sa demonstrezi ceva, rareori vei gasi ceva interesant in discursul autoritatilor pe tematica fondurilor UE. Informatii incomplete, alambicat prezentate in comunicate, care necesita de multe ori explicatii suplimentare, subiecte dificil de abordat in special pentru ziarele si televiziuinile generaliste. (...) In plus, lipsesc aproape cu desavarsire exemplele concrete, ceea ce face si mai dificila misiunea ziaristilor de a populariza subiectul", spune Ana Batca, jurnalist la Evenimentul zilei.

Comunicatele de presa sunt "greu de tradus" pentru cititori

Lansarea unor noi apeluri de proiecte de catre autoritatile de management se realizeaza in principal prin transmiterea catre jurnalisti a unor comunicate de presa.

"Frecventa comunicatelor de presa pe subiecte importante, la unele institutii cheie in gestionarea fondurilor europene, a fost de cel mult unul pe luna, in acest an. Se poate spune ca, din pacate, informatiile par sa fie «pour les connaisseurs», mai exact pentru aceia care cunosc cand si unde se publica pe site-uri anumite date. Desi unele documente si cifre sunt de maxima importanta, acestea nu sunt anuntate prin comunicate de presa, singura sansa de mediatizare fiind capacitatea jurnalistilor de a urmari constant website-urile autoritatilor de resort", sustine Ioana Morovan, jurnalist la HotNews.

In 2008, "Ministerul Economiei si Finantelor a organizat doua seminarii pentru jurnalisti, pe tema Instrumentelor Structurale, fondurilor Phare si ISPA, la care au participat aproximativ 15 reprezentanti acreditati ai presei pentru fiecare seminar", spune Stefan Ciobanu, director general al ACIS (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale).

Conform acelorasi surse, "Pe parcursul anilor 2008 si 2009 ACIS a primit oficial de la reprezentantii presei aproximativ 120 de solicitari si alte cateva zeci telefonic sau direct, cu ocazia participarii la diferite evenimente.

S-a raspuns la toate, iar dintre cele de competenta ACIS, rata de raspuns in termenul solicitat de ziaristi (in deadline-ul comunicat) a fost de circa 80%. Justificarea pentru care procentul nu a fost de 100% o constituie termenele foarte stranse (uneori de cateva ore) pe care jurnalistii le comunica chiar si pentru informatii complexe, care uneori necesita sinteze ale informatiilor de la mai multe compartimente".

"La capitolul raspuns la solicitari (din partea autoritatilor de management - n.r.) situatia nu este foarte roz. In procent de 50% putem considera ca solicitarile au sosit la timp si au fost complete. Restul, fie au intarziat peste termenul solicitat (in general, am solicitat transmiterea raspunsurilor in 24-72 de ore, dar in anumite cazuri a trecut chiar termenul legal de 30 de zile). Din punctul de vedere al continutului, probabil ca peste 70-80% din solicitari au fost in regula, in mare parte", sustine jurnalistul Ioana Morovan.

Numar redus de conferinte pentru presa

Reprezentantii Ministerului de Finante considera ca "neajunsurile tratarii subiectului Instrumentelor Structurale in presa se leaga pe de o parte tocmai de insuficienta intelegere a domeniului si preluarea unor subiecte sub forma de stiri fara verificarea prealabila a acestora din punct de vedere tehnic, pe de alta parte de nevoia presei de a extrage un element de senzational si de subiectiv din informatii care de cele mai multe ori sunt pur tehnice si obiective. In plus, deadline-urile foarte stranse nu sunt de natura sa favorizeze o comunicare corecta, in lipsa timpului necesar unei documentari solide."

Autoritatea de Management pentru Programul Operational Regional (AMPOR) a organizat pe parcursul anului 2008 opt intalniri informale cu jurnalistii din cele 8 regiuni de dezvoltare, care au totalizat 186 jurnalisti participanti.

O strategie de comunicare pe termen lung si un ghid pentru jurnalisti

Solutiile pentru o mai buna comunicare ar fi ca "autoritatile sa pregateasca oameni de PR buni pe fonduri europene, care sa stie situatia si sa inteleaga bine domeniul, cu care sa putem comunica; sa organizeze cel putin o data la doua-trei luni seminare/ workshopuri de informare strict pe fondurile europene; sa comunice mai mult despre proiectele de succes, despre firme/institutii care au luat bani europeni, dar si despre insuccese, care sunt riscurile, unde poate sa nu mearga proiectul, astfel incat sa fie o lectie si pentru cei care vor sa depuna proiecte ca sa nu faca aceleasi greseli", sustine jurnalista Ana Batca.

"Pentru a veni in sprijinul reprezentantilor presei, AMPOR (Autoritatea de Management a POR) va publica, pana la sfarsitul acestui an, brosura "Ghidul jurnalistului Regio", care se doreste a fi un indrumar pentru jurnalistii care vor sa abordeze subiecte legate de POR. Publicatia va contine o descriere a modului de implementare a programului (proceduri, institutii implicate), precum si date de contact ale organismelor care gestioneaza proiectele si care pot oferi informatii punctuale despre acestea", spun reprezentantii Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor.

ZF publica de la inceputul anului in fiecare zi un articol in pagina 2 in care prezinta cazuri concrete de aplicanti care au reusit sa obtina fonduri europene sau au in curs de implementare un proiect din fonduri europene.

Articolul a fost declarat castigator in cadrul "Programului de pregatire si suport pentru jurnalisti - Transparenta fondurilor europene" organizat de ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei (AW-AMP) si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI)