Producatorii locali de film pierd teren din cauza ca statul nu ofera stimulente fiscale ca vecinii

Intr-un interviu acordat ZF in 2006, producatorul si seful televiziunii britanice ITV Drama, Gub Neal, recomanda autoritatilor romane sa ofere facilitati fiscale producatorilor de filme, iar studiourilor autohtone sa faca investitii, altfel Romania isi va pierde locul privilegiat pe harta productiei de film europene. Castigatorul unui premiu Emmy pentru "Prime Suspect V" in 1997, Neal venea frecvent in Romania sa faca filme datorita costurilor mici de productie, locatiilor si personalului calificat.

Daca studiourile de film din Romania i-au urmat sfatul si au investit intr-o infrastructura cinematografica moderna care in prezent este mult mai dezvoltata decat in multe tari europene, autoritatile locale nu au incurajat in niciun fel dezvoltarea acestei industrii.

Considerata de cineasti ca o locatie ieftina, Romania a ajuns sa se bata in prezent in costuri cu tari precum Ungaria, Belgia, Franta, Germania, Austria, Luxemburg, Irlanda sau Olanda, care au inteles ca acordarea unor facilitati fiscale producatorilor de film atrage dupa sine incasari de taxe la bugetul de stat, creeaza zeci de mii de locuri de munca, dezvolta turismul, constructiile sau infrastructura de transport. Batalia in atragerea producatorilor de film este acerba avand in vedere ca bugetele puse in joc sunt de cateva sute de milioane de dolari anual.

"Noi nu contam in aceasta industrie decat prin pret. Dar acest lucru poate merge numai pana la un punct", afirma Adrian Sarbu, presedintele si directorul executiv al CME. Sarbu este creatorul grupului MediaPro din care fac parte studiourile MediaPRO de la Buftea, unele dintre cele mai mari din Europa Centrala si de Est. Sarbu a vandut in acest an MediaPro Entertainment catre divizia media a CME, intr-o tranzactie evaluata la 97,6 mil. dolari.

Romania reusea pana nu demult sa atraga producatorii straini de film bazandu-se pe forta de munca ieftina. "Pana in urma cu doi ani as fi mentionat in primul rand raportul foarte bun calitate/pret. Din pacate, tara noastra nu s-a aliniat politicii statelor europene in ceea ce priveste industria de film si aici ma refer in primul rand la politica fiscala, si a pierdut teren", spune Andrei Boncea, directorul general al MediaPro Pictures, unul dintre principalii producatori de film si televiziune din Romania. El considera ca in continuare "Romania se poate lauda cu studiouri de film performante, cu echipe profesioniste, cu specialisti in constructii decor, cu actori foarte talentati si locatii de filmare variate si neuzate din punct de vedere vizual."

Acest avantaj competitiv se diminueaza insa odata ce tari din jurul Romaniei regandesc strategiile de atragere a investitorilor din industria filmului. "Cel mai apropiat exemplu de noi este Ungaria, care ofera o facilitate fiscala de 20% din suma cheltuita pe teritoriul sau. Acest exemplu este extrem de concludent pentru ca anuleaza practic avantajul competitiv oferit de costurile mai scazute de productie (cu circa 20-25%) din Romania", spune Bogdan Moncea, marketing director al Castel Film, unul dintre cei mai mari producatori din Romania.

Cineastii straini au cheltuit 150 mil. $ anul trecut in Ungaria

Adoptarea unei astfel de masuri a avut efecte imediate pentru tara vecina. "In primul an de la adoptarea legii, in 2004, producatorii de film straini au cheltuit 21 mil. dolari in Ungaria, pentru ca in 2005 sa ajunga la 85 milioane de dolari. Anul acesta, Ungaria pluseaza: statul va rambursa producatorului 25% din bugetul total al filmului", sustine directotul general al MediaPro Pictures.

Anul trecut, producatorii de film au cheltuit in Ungaria aproape 250 mil. dolari, din care 150 mil. dolari au reprezentat cheltuielile cineastilor straini. Guvernul ungar a returnat aproape 20 mil. dolari sub forma de rebate (bonusuri- n.r.) pentru producatorii de film, atat cei autohtoni, cat si cei straini.

Programul de stimulente a adus in Ungaria productii de filme precum "The Debt" cu Helen Mirren, "Hellboy II: The golden Army" produs de Universal si "Seasons of Witch" cu Nicholas Cage, produs de Atlas Entertainment.

Cehii pierd bani din cauza neimplicarii statului

Tari cu traditie in productia de filme, precum Republica Ceha, au inceput sa piarda teren in fata Ungariei din lipsa implicarii statului. "Cehia, care a fost cativa ani buni preferata producatorilor americani, a inregistrat o scadere de 85%, de la 270 de milioane de dolari in 2003 la 40 de milioane anul trecut, din cauza neimplicarii statului", precizeaza Andrei Boncea.

Conform unui studiu realizat de compania de consultanta EEIP din Cehia, sectorul cinematografic angajaza circa 4.000 de oameni, incluzandu-i si pe cei angajati indirect, de exemplu in industria ospitaliera. Acordarea unor facilitati ar propulsa industria si ar duce la crearea a 11.000 de locuri de munca, conform estimarilor EEIP. In prezent, guvernul ceh ia in considerare regandirea programului de stimulente pentru producatorii straini.

Industria cinematografica s-a bucurat o perioada indelungata de rebate-uri si alte stimulente fiscale din partea guvernelor care au urmarit sa stimuleze turismul si sa dea un imbold economiilor traditionale bazate pe industrie si agricultura. Peste 20 de tari - si peste 40 de state din SUA - au tax rebates sau cheltuieli deductibile in jur de 20% din bugetul filmului.

Efecte benefice pentru intreaga economie

Franta a adoptat o lege prin care acorda stimulente fiscale producatorilor de film, mai mult din dorinta de a-si proteja propriii producatori. "Franta si Italia, doua dintre cele mai "nationaliste" tari in materie de productie de film, au introdus rebate-ul de 20%, respectiv 25%. Cu siguranta aceasta ar fi cea mai eficienta masura de ordin fiscal pe care Romania ar putea sa o impuna pentru a atrage productiile straine", explica Andrei Boncea.

Pe langa recuperarea rapida a investitiei, o industrie locala de film bine pusa la punct aduce un capital de imagine gratuit pentru tara respectiva, promovand-o ca o destinatie turistica stimuland turismul, entertainmentul si industria de ospitalitate. "Sa ne aducem aminte de celebritatea pe care a creat-o Romaniei, realizarea filmului Cold Mountain (cel mai scump film facut in Romania care a avut un buget total de 80 mil. euro - n.r). Faptul ca numeroase personalitati artistice au vorbit extrem de frumos la adresa tarii noastre conteaza in general mult mai mult decat toata reclama pe care o poate face orice autoritate din Romania", spune marketing directorul Castel Film.

Moncea adauga insa ca un astfel de efect "dureaza un timp limitat (circa un an) dupa care daca nu este repetat devine «invechit». De aceea sunt atat de interesate practic toate autoritatile locale sau nationale de oriunde de a aduce pe teritoriul lor cat mai des personalitati (staruri) mondiale care sa poata dupa aceea vorbi frumos despre acea experienta."

Adiacent, incurajarea cineastilor prin acordarea de facilitati duce la dezvoltarea pe orizontala a altor activitati conexe productiei de film. "Turismul, constructiile, serviciile de tot felul, transporturile, materiale de constructie. Ca un exemplu, numai intr-un an la Castel Film vin mai multi "turisti", daca ne referim la numarul de camere de hotel ocupate, decat cei adusi de majoritatea agentiilor turistice din Romania, intre 10.000 si 25.000 de zile hoteliere ocupate in fiecare an", adauga directorul de marketing al Castel Film.

Nu trebuie reinventata roata, luati exemplul tarilor vecine

Producatorii tin cont in alegerea unei tari ca destinatie pentru productia unui film de mai multe criterii, intre care: locatiile, costurile pe care le implica filmarea pe teritoriul respectiv, infrastructura (cea cinematografica, dar si cea generala a tarii: hoteluri, aeroporturi, sosele, comunicatii), gradul de confort ce li se poate asigura actorilor si regizorului, calitatea echipelor tehnice din tara respectiva, suportul oferit direct sau indirect de autoritatile locale sau nationale, dar si ecuatiile de finantare disponibile. "Acest ultim criteriu are o pondere foarte mare in alegerea finala pentru ca influenteaza in mod direct bugetul filmului", spune Boncea.

Guvernul din Romania nu trebuie sa reinventeze roata, ci doar sa ia exemplul tarilor din jur. "Ceea ce cred ca este important este ca potentialul nostru de productie (echipe, facilitati, experienta) ar putea sa ne asigure un volum de productie mult peste Ungaria sau chiar Cehia. Cu alte cuvinte, daca ar exista facilitati fiscale similare, volumul de servicii de productie cinematografica ar putea creste de la 30-40 mil. euro pe an la 200-300 mil. euro", spune Boncea. El adauga faptul ca, pe langa lipsa unor stimulente fiscale, autoritatile impun si alte taxe de filmare suplimentare.

"Desi poate parea incredibil, in Romania dupa ce ca statul nu ofera nicio facilitate fiscala pentru acest business, autoritatile locale impun si ele taxe de filmare pe metru patrat cum nu se practica nici la Paris, Londra sau New York. Cel mai elocvent exemplu este ca la Paris se poate filma gratis, oriunde in oras, daca dimensiunea echipei nu depaseste zece oameni, in timp ce in Romania aprobarile si taxele pentru o filmare in centrul vechi al Bucurestiului pot ajunge la cateva mii de euro pe zi", explica Boncea.

Statul poate sa ofere mai multe tipuri de stimulente: rebate-ul, care variaza de la o tara la alta si care s-ar traduce printr-un procent din bugetul filmului (poate fi intre 10 si 25%), pe care statul il inapoiaza producatorilor, stimulente de tipul gratuitatilor in ceea ce priveste locatiile de filmare sau alte elemente de logistica (ex: restrictionarea traficului intr-o anumita zona pe perioada filmarii) sau co-finantare prin intermediul unor institutii specifice de tipul CNC-ului (Centrul National al Cinematografiei). "Adoptarea unor astfel de masuri nu face decat sa transmita un mesaj investitorilor straini (producatorilor) ca autoritatile sprijina in mod deschis realizarea de filme pe teritoriul tarii, constiente fiind de beneficiile evidente pe care acest lucru le aduce. Daca luam in considerare doar crearea de locuri de munca si taxele platite asociate acestui fapt, statul isi recupereaza «investitia» mult mai repede decat altfel", spune directorul de marketing al Castel Film.

Emilian Duca, tax partner in cadrul BDO Conti Tax Advisors, spune ca alte facilitati pe care ar trebui sa le aiba in vedere statul ar fi: "scutirea de impozite locale (sau o cota semnificativ redusa) pentru studiourile destinate filmului si masinile utilizate in domeniul cinematografic (inclusiv rulotele artistilor si vehiculele destinate exclusiv filmarilor), subventii din partea statului (prin CNC) pentru investitiile in echipamente destinate procesarii filmului, pentru modernizarea cinematografelor si trecerea la tehnologii digitale, investitii in sistemele IT necesare exploatarii cinematografelor, amortizarea accelerata a echipamentelor de filmare, iluminare, care de filmare, reducerea TVA pentru serviciile complexe privind cinematografia, recunoasterea filmelor ca active intangibile, amortizabile, conform standardelor internationale (amortizare accelerata in primele 3 luni de la premiera)."

Cum ar putea ajuta statul

• Acordarea unor rebate-uri, care variaza de la o tara la alta si care s-ar traduce printr-un procent din bugetul filmului (poate fi intre 10 si 25%), pe care statul il inapoiaza producatorilor
• Stimulente de tipul gratuitatilor in ceea ce priveste locatiile de filmare sau alte elemente de logistica (ex: restrictionarea traficului intr-o anumita zona pe perioada filmarii)
• Cofinantare prin intermediul unor institutii specifice de tipul CNC-ului (Centrul National al Cinematografiei).
• Scutirea de impozite locale (sau o cota semnificativ redusa) pentru studiourile destinate filmului si masinile utilizate in domeniul cinematografic
• Subventii din partea statului (prin CNC) pentru investitiile in echipamente destinate procesarii filmului, pentru modernizarea cinematografelor si trecere la tehnologii digitale.
• Recunoasterea filmelor ca active intangibile, amortizabile, conform standardelor internationale (amortizare accelerata in primele 3 luni de la premiera)