Negritoiu, ING Bank: Statul este un client mai bun decat firmele private pentru ca nu da faliment

Autor: Adrian Voicu 25.10.2009

Bancile au gresit in trecut pentru ca au dat prea usor credite, iar oamenii le reproseaza acest lucru intrucat nu au anticipat ca nu vor mai putea plati ratele, a declarat directorul general al ING Bank , Misu Negritoiu, la emisiunea "Dupa 20 de ani", difuzata ieri de ProTV (www.stirileprotv.ro).



"Bancile au dat in urma cu unul si doi ani credite prea usor. Inclusiv oamenii reproseaza acum acest lucru bancilor, ca le-au dat credite prea usor si nu s-au asteptat ca nu or sa mai poata sa le mai plateasca si atunci si unii si altii au probleme acum", a afirmat Negritoiu

Un director de banca castiga in medie 15.000 de dolari pe luna (10.000 de euro - n.r.), a spus Negritoiu.

In ceea ce priveste o posibila "lacomie" a bancherilor din Romania, Negritoiu nu considera ca a fost vorba de asa ceva, intrucat nu a fost o relatie directa intre bonusuri si cresterea masei creditelor.

"Nu stiu daca sunt un bun exemplu pentru oameni, eu fiind un finantist, dar sunt un conservator. Daca insa ar fi sa ii sfatuiesc pe investitori sa isi plaseze banii, as recomanda sa ii tina in trei plasamente: in banci, pentru ca sunt cele mai sigure, acestia avand astfel bani de inmormantare, de operatie si de doctor, in piata de capital, in functie de cat de bine esti informat, si in imobiliare".

Ca moneda, Negritoiu recomanda ca jumatate din bani sa fie depusi in lei, iar jumatate in euro. Pentru sfarsitul acestui an, directorul general al ING Romania se asteapta ca nivelul cursului de referinta sa ajunga la 4,5 lei/euro.

Pentru un bancher, criza este suportabila. "Noi am depistat criza cu un an inainte, oficialii nefiind la fel de prompti", a mentionat bancherul, exprimandu-si speranta ca autoritatile sa nu fi declarat sincer ca nu stiau nimic de venirea crizei.

"Economia romaneasca este acum la momentul adevarului. Criza ne-a dat posibilitatea sa devenim mai realisti in domeniile de business, pana acum facandu-se bani doar conjuctural, ca urmare a intrarii in UE", a declarat el.

Conform acestuia, anul 2009 este un an de acumulare in care multe societati lupta cu supravietuirea.

"Cred ca impactul negativ suportat de catre societatile comerciale se va transfera in curand asupra bancilor si ca 2010 ne va arata o oglinda mai clara a ceea ce s-a intamplat in economie, cum s-a reflectat criza", a afirmat Negritoiu. El considera ca in momentul in care exista conditii de piata, oportunitatile trebuie in mod sigur valorificate, dar "cu masura".

"Romania nu se poate dezvolta in lipsa unor credite. Impingem Romania prin credite si imprumuturi cu masura. (...) Nu poate toata lumea, cu situatii diferite, sa aiba acces egal la resurse. (...) Sunt banci care si-au dublat expunerea intr-un an, iar o asemenea expansiune nu se poate absorbi. Piata bancara din Romania a avansat cu 60-70% anual", a spus seful ING Bank. Totodata, el anticipeaza ca statul va continua sa se imprumute in continuare pe piata interna, dar nu in acelasi ritm ca in 2009, in conditiile in care deficitul bugetar va scadea si autoritatile vor atrage si alte resurse externe. "Cu cat statul se imprumuta mai mult, cu atat subtiaza din resursele disponibile pentru sectorul privat. (...) Daca disponibilitatile pentru sectorul privat au scazut, nu este mai putin adevarat ca si cererea acestei zone s-a redus, pentru ca oamenii se intreaba daca mai pot sa serveasca datoriile contractate. (...) Statul e un client mai bun pentru ca nu da niciodata faliment. Garantia de stat si imprumuturile Trezoreriei statului sunt mai benefice pentru portofoliul bancilor decat fragilitatea clientilor privati", spune seful ING Bank.

Somajul va continua sa creasca

Negritoiu a mentionat ca in 2010 se vor vedea efectele crizei, somajul fiind unul dintre elementele unde se va oglindi cel mai bine, acesta urmand sa creasca in continuare. Chiar si in aceste conditii, el crede ca oamenii vor lua credite pentru ca pretul acestora va fi mai bun decat in acest an.

Bancherul a lucrat inainte de revolutia din 1989 in comert exterior, iar dupa acest moment a fost primul presedinte al Agentiei Romane pentru Dezvoltare. Ulterior, Negritoiu a ocupat functia de ministru al reformei in cabinetul Vacaroiu si a fost consilier al presedintelui Ion Iliescu si, ulterior, deputat "Nu cred intr-un guvern de tehnocrati", a spus Negritoiu. Conform acestuia, intr-o tara politica nu putem avea un guvern de tehnocrati, un asemenea guvern neputand lua decizii care sa afecteze tara.

Bancherul a sustinut ca BNR ar trebui sa scada dobanda de referinta la leu pentru a impinge dobanzile in jos in piata si a da posibilitatea ca bancile sa dea mai multe credite la un cost mai redus.

"De ce o tii la 8% ( cat este dobanda acum la BNR - n.r.) si nu te duci mai jos?", a spus Negritoiu.

"Banca centrala ar trebui sa colaboreze cu bancile comerciale, nu sa lupte cu ele. Eu cred ca Banca Nationala trebuie sa incurajeze pietele, dar trebuie sa fie previzibila si transparenta, sa faca reguli si sa supravegheze respectarea acestora", a spus el.

Negritoiu crede ca anul viitor vor fi mai multi lei pe piata, iar BNR ar putea sa reduca si rezerva minima obligatorie la lei, ceea ce ar elibera si alte fonduri.

Moneda euro trebuie adoptata cat mai repede pentru ca deja economia romaneasca este "euroizata, euro deja fiind etalonul in piata si in discutii".

Acum este momentul sa investesti in imobiliare

Referindu-se la piata imobiliara, directorul general al ING Bank Romania spune ca piata nu a atins minimul si adauga ca, potrivit unor "informatii personale", pretul apartamentelor a ajuns la 2.000 de euro de la 2.500 euro/mp, pretul de echilibru urmand sa fie de 1.000 - 1.500 euro/mp. "Astazi este bine sa cumperi in imobiliare, pentru cine are lichiditati".

Conform sefului ING Romania, cine investeste acum va putea vinde apartamentele in trei-cinci ani.

A treia transa de la FMI poate intarzia

Analistii ING Bank Romania considera ca Romania nu are garantia ca va primi cu usurinta a treia transa din imprumutul de la FMI si dau exemplul Letoniei, in cazul careia institutia financiara internationala a amanat cu cinci luni alocarea unei parti din finantare, dupa prabusirea guvernului. "Prin comparatie, cand guvernul s-a prabusit in Letonia in februarie 2009, FMI a intarziat plata transei de bani din martie pana in august. Fondurile au fost virate dupa ce au fost aprobate masuri de austeritate suplimentare in bugetul pentru 2010. (...) In acelasi timp, FMI ar putea adopta din nou o abordare mai blanda fata de Romania", se arata intr-un raport al ING Bank Romania.