Urbanism: Noua ordine in Capitala: se vor elimina excesele?

La inceputul lunii octombrie a intrat in vigoare noua lege privind dezvoltarea urbanistica - care a functionat ca ordonanta de urgenta pana la acea data-, prin care PUZ-urile (reglementare detaliata asupra dezvoltarii urbanistice a unei zone in care va fi inclus un proiect imobiliar) vor fi supuse dezbaterii publice, iar apoi Directia de Urbanism din cadrul PMB va da un aviz de oportunitate. Abia ulterior vor fi supuse aprobarii de catre Consiliul General al Muni-cipiului Bucuresti (CGMB). Insa rezultatele nu se vor vedea imediat, pentru ca vor trece multi ani pana cand vor deveni vizibile proiectele aprobate in urmatoarea perioada.

"In cadrul dezbaterilor publice vor fi implicati toti actorii interesati de acel proiect, pornind de la vecini si locuitorii zonei. Se va face consultarea pe site-ul PMB ca si pana acum, vor fi sedinte publice si vor fi postate panouri de informare pe amplasamentul viiorului proiect", explica Patrascu, care sustine ca noua lege va rezolva 30-40% din problemele dezvoltarii urbanistice.

Principalul dezavantaj al noii legi este ca durata de obtinere a unui PUZ poate ajunge la un an si jumatate-doi ani, fata de sase luni-un an, cat este in prezent. Noua lege prevede o derogare de maximum 20% a Coeficientul de Utilizare a Terenului (CUT) - raportul dintre suprafata construita si suprafata parcelei pe care se construieste, care va elimina astfel excesele.

"Aceasta lege nu va incetini dezvoltarea Capitalei, insa nu se vor mai face tentative de obtinere de indicatori inacceptabili si se elimina astfel subiectivismul", sustine Patrascu. Legea a devenit valabila imediat dupa ultima sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB), cand trebuiau aprobate PUZ-urile pentru 54 de proiecte imobiliare avizate pe fosta lege a urbanismului, insa sedinta a fost suspendata dupa plecarea consilierilor PSD-PNL.

"O parte dintre ele vor fi introduse in circuitul de avizare, avand in vedere ca se incadreaza in prevederile actualei legi. Celelalte se vor inapoia solicitantilor in vederea modificarii conform noii legi", explica arhitectul-sef. Singurul "castigator" al amanarii PUZ-urilor a fost omul de afaceri Costica Constanda, care poate actiona in judecata PMB pentru ca proiectul Satul Francez indeplinea criteriile noi legi a urbanismului, iar CGMB nu a supus la vot PUZ-ul. "Constanda poate actiona in judecata primaria pentru ca CGMB a refuzat sa supuna la vot PUZ-ul pentru proiectul sau", afirma Patrascu.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, sustinea ca "aprobarea celor 54 de planuri urbanistice zonale ar dubla suprafata construita oferita proprietarilor prin Planul Urbanistic General, pana la circa un milion de metri patrati. Din total, pentru peste 850.000 de metri patrati nu este precizata existenta parcarilor".

Problema zonelor protejate. In Capitala sunt in prezent 98 de zone construite protejate, cum ar fi zonele Dorobanti, Calea Grivitei, strada Temisana sau Cotroceni, unde se vor putea face in continuare interventii minime, cu derogari de pana la 20% din CUT.

"Din cauza calitatii slabe a continutului documentatiei PUZ-urilor in zonele protejate au aparut foarte multe disfunctii. PUZ-ul detaliaza foarte putin modalitatile de interventie si au aparut anomalii care trebuie reglate prin noua lege", explica Patrascu. Cu alte cuvinte, in zone unde CUT-ul era de circa 1,8 si deja s-a ajuns la 3,0 pentru ca s-a construit foarte mult si haotic, nu se mai pot da aprobari pentru noi proiecte. Insa prin aceste derogari, proiectele se pot alinia si vor fi oprite interventiile catastrofale. "Daca intr-una din aceste zone cea mai mare cladire este de parter plus trei etaje, este absurd ca cel care are doar parter plus doua etaje sa nu se poata alinia la nivelul zonei. Sau mai mult, cel care vrea sa-si extinda un balcon sa nu aiba voie".

Cea mai mare problema care impiedica dezvoltarea urbana a Capitalei este lipsa unui Plan Urbanistic General (care contine prevederi urbanistice la scara intregului oras) actualizat, ultimul fiind finalizat in 2000. PMB pregateste in prezent caietul de sarcini pentru realizarea unei licitatii internationale pana la sfarsitul anului. "Realizarea PUG-ului va dura cel putin trei ani, pentru ca va fi o munca laborioasa. Trebuie stabilite normele generale pentru toate Unitatile Teritoriale de Referinta - care cuprind circa patru strazi", afirma Patrascu.

Zone pietonale in centru. Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) are in plan realizarea unor spatii pietonale in zonele centrale ale Capitalei - Piata Universitatii, Piata Revolutiei, strada Brezoianu, strada George Georgescu (langa bulevardul Regina Maria) si construirea a doua poduri pietonale peste Dambovita. Decizia vine in contextul in care mai multe asociatii non-profit au acuzat in ultimii ani PMB ca orasul se sufoca din cauza constructiilor aglomerate si a traficului. Proiectele fac parte dintr-un program mai amplu, denumit Transcentral Urban Bucuresti (TUB), care a fost lansat prima data la Anuala de Arhitectura din 2007 si este conceput de circa 14 arhitecti.

"Bucurestiul nu este suprapopulat, ci este prost administrat. In urmatorii trei ani vom demara aceste proiecte, care fac parte dintr-un program mai amplu numit TUB. Pana la sfarsitul anului va fi inceputa licitatia pentru realizarea unei parcari subterane in zona statuilor de la Universitate, iar deasupra va fi amenajata o zona pietonala", explica Patrascu. Potrivit lui, PMB are in plan reabilitarea spatiilor publice din Piata Romana pana la strada Uranus (spre cartierul Rahova). Fondurile pentru acest proiect ar putea fi asigurate prin finantari de la UE, care s-ar putea ridica la 50-60 mil. euro, reprezentand 30-40% din total.

Densitate mare. Densitatea populatiei este in prezent de circa 8.500 locuitori/ km patrat, dubla fata de orase precum Viena, unde este 3.900 locuitori/km patrat sau Budapesta, cu 3.500 locuitori/km patrat si apropiata de cea din Lisabona, de 6.800 locuitori/km patrat, potrivit datelor furnizate de PMB, calculate in functie de numarul populatiei raportat la teritoriul administrativ.

"Bucurestiul ar trebui comparat mai mult cu orase din zona balcanica, Atena sau Instanbul, pentru ca Viena are foarte multe paduri si dealuri pe care nu se poate construi, iar Budapesta are dealul Gellert, care nu este construibil. Densitatea Bucurestiului va ramane constanta in centru si va creste in zonele periferice", explica Patrascu. Spre comparatie, in Atena densitatea populatiei este de circa 19.100 locuitori/ km patrat, in timp ce la Instanbul ajunge la 6.200 locuitori/km patrat.

Mai mult, Parisul in zona administrativa are o densitate de 24.900 locuitori/km patrat, insa aceasta scade in zona metropolitana. "Bucurestiul are un teritoriu administrativ de doua ori mai mare decat al Parisului, care este mult mai aglomerat decat Bucurestiul, insa nu are reglementata zona metropolitana. Deci nu ar trebui sa ne facem probleme legate de densitate, ci de administrarea transportului si a conditiilor de viata din Capitala", afirma arhitectul-sef.

El afirma ca Bucurestiul nu va mai fi sufocat in momentul in care vor fi construite strapungerile catre autostrazile Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta, pasajul Basarab si strapungerea Buzesti-Berzei-Uranus.

Insa strapungerile catre autostrazi au fost blocate de primarul general Sorin Oprescu, din lipsa de finantare, desi licitatiile au fost organizate inca din perioada in care primaria era condusa de Adriean Videanu. Oprescu afirma insa la inceputul anului ca va realiza opt parcari supraterane si subterane, pentru a reduce numarul de masini parcate neregulamentar pe strazile din Capitala.

"Din cele opt parcari, vor fi incepute lucrarile doar la patru, pentru ca sunt probleme juridice legate de proprietarii terenurilor. Dupa '90 au fost foarte multe puneri in posesie de terenuri, necorelate cu planurile de urbanism", sustine Patrascu.

El afirma ca primaria are in plan construirea unor parcari de rezidenta si de descurajare a celor care intra in Bucuresti cu masinile personale. Cu alte cuvinte, vor fi amenajate parcari in zonele de acces in Capitala pentru cei care vin cu masinile personale, pentru ca acestia sa foloseasca transportul in comun.