Cine sunt proprietarii de malluri care nu au grija ratei de la banca
In ultimii ani, dezvoltatorii au mers pe principiul "no credit, no project", dar sunt si exceptii, companii care au mizat toti banii actionarilor pe un proiect, dar acum au cel putin o grija in minus: rata la banca, scrie revista Business Construct, care apare astazi alaturi de Ziarul Financiar.
"Bineinteles ca este placut sa nu simti presiunea ca maine trebuie sa platesti rata. Nu ai multe alternative daca ai fost finantat, trebuie achitata rata, restul taxelor si sa speri ca iti mai ramane ceva", spune Bogdan Dancau, managing director al companiei Atrium European Real Estate, proprietarul proiectului Militari Shopping din Bucuresti.
Compania a investit aproape 75 de milioane de euro, exclusiv fonduri proprii, pentru dezvoltarea proiectului din vestul Capitalei, cu o suprafata inchiriabila de 51.000 de metri patrati si chiriasi precum Auchan, Praktiker, Decathlon, C&A, Hervis, Takko, Deichmann sau Humanic.
"Dezvoltatorii de pe piata locala fie luau 60-70 sau chiar 80% din banii necesari investitiei de la banca, fie faceau initial din banii proprii, cu intentia de a refinanta ulterior. Acest lucru este riscant acum, deoarece poti ramane cu banii blocati", explica Razvan Gheorghe, directorul firmei de consultanta imobiliara Cushman & Wakefield, riscurile unei asemenea investitii.
Cu alte cuvinte, cu resursele cu care un investitor face un centru comercial, punand toti banii in acel proiect, alti investitori puteau face patru, dar asumandu-si un risc mult mai ridicat in conditiile actuale de piata in care siguranta pe veniturile din chirii nu mai este la fel de mare.
Atrium se confrunta astazi cu majoritatea problemelor resimtite de ceilalti proprietari de pe piata locala, dar nu si cu raportul dintre valoarea creditului bancar si cea a mallului, care i-a fortat pe o serie de proprietari sa mai vina cu bani de acasa pentru a echilibra acest raport.
In afara Militari Shopping, un alt proiect construit in mare masura din banii actionarilor este Grand Arena din Berceni, unde actionarii francezi ai companiei Euroinvest au contribuit cu peste 100 de milioane de euro la constructia mallului, restul de bani fiind obtinuti de la UniCredit. In conditiile in care cele mai multe spatii de la al doilea etaj al proiectului sunt in continuare goale, reprezentantii Grand Arena ar fi putut avea probleme cu rambursarea creditului, veniturile din chirii fiind mult sub estimarile initiale.
"Din cate stiu, nici Ixis nu a finantat achizitia centrului comercial European Retail Park din Targu-Mures", incearca Gheorghe de la Cushman sa mai dea un exemplu de proprietar care nu poarta in aceste zile grija bancii.
Ce mai puteti citi in revista Business Construct care apare azi, 29 octombrie:
- Cum scade factura unei cladiri cu 30%
- Noua ordine in Capitala: se vor elimina excesele?
- Barometru imobiliar: "Frig" si in 2010