Pleaca expatii acasa?
- Criza a taiat din bugetele pe care multinationalele le alocau echipelor de expati, companiile nemaifiind dispuse sa ofere executivilor straini pachetele salariale de acum cativa ani.
- O mare parte din executivii straini care au condus timp de cativa ani top managementul companiilor locale au inceput sa plece acasa in ultimul an si au fost inlocuiti cu manageri romani.
- Unde locuiesc expatii in Bucuresti, la ce scoli isi trimit copiii, ce nu le place in Capitala?
"Anul acesta am stat destul de bine pe partea de export expati,
in sensul ca am mutat din Romania in alte tari 600 - 700 de
executivi, si mai putin bine in ceea ce priveste aducerea de expati
in Romania, unde am mutat cam 500. Se pare ca foarte multi
investitori au pus anumite proiecte de dezvoltare pe hold sau au
facut restructurari. Multinationalele si-au inlocuit executivii
straini cu romani care au fost pregatiti in afara si care acum se
intorc acasa", sustine Cristian Borcos, general manager al filialei
locale a companiei Interdean, care ofera servicii de mutare pentru
expati.
De altfel, 75% din cifra de afaceri estimata pentru finele acestui
an de Interdean Romania, de 1,9 mil. euro, provin din mutari locale
sau mutari internationale de expati, in conditiile in care compania
mai ofera si servicii de mutare locala.
In Romania lucreaza aproximativ 20.000 - 30.000 de expati, potrivit
estimarilor firmelor de mutare, insa inregistrati in statisticile
ambasadelor ca angajati straini sau diplomati figureaza doar
jumatate, adica aproximativ 15.000.
"Sunt foarte multi expati care au afaceri mici, pe cont propriu,
cum sunt turcii sau kurzii, care sunt inregistrati la ambasade ca
expatriati", sustine Alina Vuluga, global mobiliy coordinator in
cadrul Interdean.
Peste 220 din cei mai importanti 1.000 de oameni din business sunt
expati, potrivit editiei din acest an a anuarului ZF "Who's Who in
Business". In medie, expatii care lucreaza in Romania au intre 30
si 50 de ani.
Cu toate acestea, companiile care ofera servicii de mutare vor avea
incasari mai mici peste cativa ani, cand expatii ar fi trebuit sa
plece acasa. Incetinirea ritmului economic atrage dupa sine si o
incetinire a dinamicii mobilitatii angajatilor.
"Este adevarat ca s-a simtit o scadere a «importului» de expati in
acest an. Fata de anul trecut, scaderea a fost de aproximativ 20%
in 2009", spune Elena Antoneac, business development manager in
cadrul biroului local al The Partners in Relocation Group
(Pirgroup), companie care ofera servicii de mutare si care are
operatiuni in tari ca Bulgaria, Polonia, Lituania, Ucraina sau
Romania.
Expatii, dispusi sa vina in Romania pe pachete cu 30%
mai mici
Desi companiile nu se mai inghesuie sa aduca expati in Romania, in
incercarea de a reduce costurile, specialistii in recrutare spun
ca, paradoxal, a crescut numarul de candidaturi din partea
expatilor pentru joburi in companiile de pe piata locala, intrucat
interesul acestora a crescut in comparatie cu anii precedenti din
cauza situatiei economice dificile din tarile de origine ale
executivilor. Ce spun insa multinationalele angajatoare?
"Angajatorii romani accepta sa mai angajeze expati, dar nu mai sunt
dispusi sa le plateasca pachetele de beneficii de pana acum si
prefera sa le ofere pachete locale, in sensul ca managerii straini
sunt platiti la fel ca managerii romani", sustine Sorin Roibu,
managing director al firmei de executive search Arthur Hunt.
Salariul e doar jumatate din pachet
O multinationala cheltuie aproximativ 30.000 de euro pe luna cu un
expatriat care ocupa o pozitie de CEO sau general manager, adica
360.000 de euro pe an, salariul net reprezentand doar jumatate din
aceasta suma. De regula, compania plateste si costurile de
intretinere a locuintei sau cheltuieli legate de familia
managerului.
Potrivit lui Roibu, diferenta dintre un pachet de beneficii oferit
pana acum expatilor si un pachet local era, in medie, de 30% in
favoarea expatilor.
"Daca in anii trecuti negocierile ajungeau pana la extrema in care
sotul sau sotia expatului primea carti de credit pentru diferite
sesiuni de shopping, monthly allowance (indemnizatie lunara - n.r.)
si alte beneficii pentru copii si rude de gradul I, anul acesta
tendinta a fost de a asigura doar serviciile de baza", adauga
Antoneac.
Mai mult, companiile au redus si din fondurile alocate pentru
mutarea executivilor, mai putin insa pentru cei din top
management.
"Din pachetele de mutare tot mai multe companii au preferat sa
scoata trainingurile pe «culture shock» (socul cultural - n.r.),
ceea ce, din punctul nostru de vedere, este o greseala, avand in
vedere ca anul acesta am avut mai multe cazuri de cetateni straini
care au preferat sa se repatrieze, pentru ca nu au reusit sa se
adapteze la climatul local de business", mai spune Antoneac.
13.000 de euro, pretul mutarii unui expat
Cel mai mare contract de anul acesta pe care compania de mutare
Interdean l-a semnat in Romania a avut o valoare de 13.000 de euro
si s-a referit la mutarea in Anglia a unui expat care lucra in
Bucuresti.
Atunci cand incheie un contract cu o firma de mutare, companiile
impun anumite conditii, cum ar fi, de exemplu, instalarea
angajatului intr-o locuinta care are prevazuta o anumita suma
pentru chirie. De regula, mutarile se anunta cu mai mult timp
inainte sa se intample.
"Cand ni se spune ca cineva trebuie sa plece poimaine, imi inchipui
ca nu pleaca in cele mai bune relatii de amicitie cu angajatorul
lui", mai spune Borcos.
In cazul serviciilor de mutare oferite de compania Pirgroup,
preturile pot varia intre 350 de euro pentru un pachet cu cateva
servicii standard sau pachete cu servicii de imigrare complexe, mai
ales pentru cetatenii non - UE si familiile acestora, care pot
ajunge pana la 5.000 de euro.
Bancile sunt angajatorii care ofera cele mai consistente pachete
expatilor, insa numarul de mutari de expati depinde si de planul de
dezvoltare a businessului pe care il au strainii pe piata
locala.
"Pot sa estimez, de exemplu, ca cei de la Ford vor veni in
continuare cu expati. Probabil ca si ei vor trece prin faza prin
care a trecut Renault in anii 2002 - 2004, cand aveau la un moment
dat 100 de familii in Romania", mai spune Borcos.
Din portofoliul de clienti pe care i-a avut in acest an Interdean
au facut parte banci ca Citibank, BRD sau Garanti. Interdean are in
acest moment 32 de angajati permanenti si angajeaza persoane in
regim part-time in perioada verii, atunci cand au loc cele mai
multe mutari la nivel de management.
Unde locuiesc expatii: in cartierele din nordul sau
centrul Capitalei
Executivii straini care vin in Romania stau in case sau apartamente
inchiriate in zona Pipera, Baneasa, Soseaua Nordului.
"In prezent, aproape 75- 80% de expati sunt in Bucuresti, iar
restul sunt in alte orase, mai ales in zona de vest a tarii, Arad,
Timisoara sau in zona Ardealului, unde multe companii si-au
dezvoltat afacerile. Cele mai mari comunitati de expati prezente pe
piata locala sunt cea franceza, americana, germana, olandeza",
sustine Olivier Ravon, regional manager South East Europe in cadrul
Interdean.
Un apartament de trei camere din cartierul Baneasa, cu o suprafata
de 139 mp, este oferit spre inchiriere pentru o suma de 1.500 de
euro, potrivit site-ului de imobiliare
inchirieri-imobiliare.ro.
In zona de nord a Capitalei locuiesc si doi expati care au venit in
Romania pe pozitii de CEO, Marcel Thiele, care conduce grupul Rewe
Romania, operatorul magazinelor Penny Market si Penny Market XXL,
si britanicul Stephen Stead, CEO al producatorului de medicamente
LaborMed Pharma, detinut de fondul de investitii Advent
International. "Obisnuiam sa locuiesc in Baneasa, dar acum m-am
mutat in Primaverii", spune Stead. Si omul de afaceri grec
Panagiotis Loukas, directorul general al companiei de constructii
Edrasis Construct Group, locuieste intr-o locuinta din zona
centrala a Bucurestiului.
"Locuiesc intr-un apartament de pe Bulevardul Libertatii, unde
obisnuiam sa platesc o chirie lunara de 1.000 de euro. Am
renegociat chiria dupa ce a inceput criza si am ajuns la o suma de
800 de euro pe luna, pe care tot o consider prea mare", spune
Loukas.
Ce nu le place expatilor in Romania
Executivii straini care vin sa lucreze in Romania spun ca cel mai
greu s-au acomodat cu traficul. "Nu-mi place traficul din
Bucuresti, comportamentul soferilor, mai ales al celor de taxi,
lipsa autostrazilor si faptul ca atunci cand mergi la aeroport
pierzi mai mult timp decat durata zborului", adauga Loukas, care
mai spune ca Bucurestiul nu ofera posibilitatea de a-ti petrece
timpul liber cu activitati speciale, mai ales pe perioada de iarna,
iar numarul de cafenele si restaurante care sa-i placa este
limitat.
"Preturile apartamentelor sunt foarte ridicate prin comparatie cu
valoarea lor reala si conditiile pe care le ofera", mai spune
Loukas. Executivul grec are trei copii, iar doi dintre acestia
studiaza la scoala greaca "Atena", al carei presedinte este tot el,
scoala pe care a infiintat-o special pentru cei care vor sa
studieze dupa programa greaca de invatamant.
Expatii din SUA isi dau copiii la scolile private din Bucuresti, de
regula la Scoala Americana, insa executivii de origine franceza
opteaza mai ales pentru Liceul Francez, iar taxele de scolarizare
sunt in general suportate total sau partial de companie. Taxa de
scolarizare pentru o gradinita in cadrul Scolii Americane este de
13.300 de euro, la care se adauga taxa de inscriere si taxa de
inregistrare, in valoare totala de 1.000 de euro.
Traficul este cel mai greu aspect din Bucuresti cu care s-a
acomodat si Marcel Thiele, CEO al grupului Rewe.
"Traficul din Bucuresti este cea mai mare problema cu care m-am
confruntat de cand am venit in Romania. Ca aspecte bune, pot spune
ca oamenii sunt mult mai motivati aici decat in alte tari, au idei
bune, spirit antreprenorial si sunt mai flexibili", spune
Thiele.
Si directorului LaborMed Pharma ii plac stilul prietenos si
ospitalitatea romanilor. "Imi plac romanii pentru ca sunt
ospitalieri si poti sa te bazezi pe ei pentru a-ti rezolva
problemele in scurt timp. De asemenea, imi place ca exista multe
magazine sau restaurante care sunt deschise pana tarziu. Ce nu-mi
place? Lipsa planificarii si a gandirii pe termen scurt, care a
devenit o cultura, mizeria si praful din Bucuresti, indisciplina si
nerespectarea regulilor in trafic", mai spune Stead.
Sotiile de expati, cele mai pretentioase la
mutari
De regula, expatii vin in Romania pe mandate care dureaza intre doi
si cinci ani. Cele mai mari dificultati pe care le intampina
firmele de mutare sunt cauzate de... sotiile de expati.
"Sotiile sunt oamenii cu pretentii, intrucat cu sotii nu prea avem
treaba pana in momentul in care se semneaza contractul. Am avut un
caz in care faceam o mutare in Africa de Sud si in care ni s-a
spus: «Ma intereseaza mai putin bunurile, insa vreau ca papagalul
meu sa fie dus cu o anumita linie aeriana, care sa nu faca escala.
Nu vreau sa ajunga stresat»", mai spune Borcos.
Un proces de mutare pentru expatii care vin din America poate dura
si pana la trei- patru luni, aceasta fiind perioada optima pentru
gasirea unei locuinte si a unei scoli potrivite pentru copii.
Insa barbatii care vin sa lucreze pe pozitii de top mangement in
Romania nu sunt foarte pretentiosi atunci cand vine vorba de
mutare, pentru ca sunt oameni obisnuiti cu mutarile. "Vorbim de
oameni care au o cultura a mutarii si care, in general, nu au niste
pretentii extravagante. Ei trebuie sa se limiteze la pachetul pus
la dispozitie de companie, care este destul de comprehensiv",
adauga Borcos.
Cu toate acestea, multe companii au limite atunci cand vine vorba
de cantitatea de bunuri mutate, in functie de pozitia pe care o are
in companie si in functie de marimea familiei.
"Companiile de tigari, carora le merge sau le mergea foarte bine,
nu au nicio limita din punctul de vedere al greutatii. Fiecare se
muta cu cat are", conchide Borcos.
Olivier Ravon, regional manager
South East Europe in cadrul Interdean: In prezent, aproape 75- 80%
de expati sunt in Bucuresti, iar restul sunt in alte orase, mai
ales in zona de vest a tarii, Arad, Timisoara sau in zona
Ardealului, unde multe companii si-au dezvoltat afacerile. Cele mai
mari comunitati de expati prezente pe piata locala sunt cea
franceza, americana, germana, olandeza.
Cum a schimbat criza viata expatilor din Romania
- In 2009 au plecat cu 20% mai multi expati decat au venit
- Executivii straini au fost inlocuiti cu manageri romani
- Expatii sunt dispusi sa accepte salarii similare cu cele pe care le castiga managerii romanii
- Companiile nu mai ofera beneficii precum cardurile de cumparaturi sau indemnizatiile lunare pentru familiile expatilor, ci asigura doar serviciile de baza