20 de ani de capitalism - Urdareanu, grupul UTI: Viitorul capitalismului este creativitatea. Cu trei laptopuri si cinci creiere se vor crea noile corporatii
Tiberiu Urdareanu, fondatorul grupului UTI, cu afaceri de 154 mil. euro si peste 5.100 de angajati, afirma ca viitorii capitalisti vor fi cei creativi, care vor face afaceri de sute de milioane de euro "cu trei laptopuri".
Urdareanu, 56 de ani, fost angajat al Ministerului Apararii
inainte de '89, afirma ca in ultimii ani s-au uitat principiile
capitalismului, care s-a dezvoltat prin austeritate si munca in
tarile protestante, dar ca actuala criza mondiala va readuce in
atentia conditiile de baza pentru dezvoltarea unui business -
reinvestirea profitului si cheltuirea cu atentie a banilor.
"Inca mai pot fi create businessuri mari, pentru ca acum este mai
usor sa creezi o afacere dintr-o idee, din capitalul uman, asa cum
este, de exemplu, Google. Ma gandesc cum era inainte de '90, cand
nu te recunostea nimeni daca nu aveai telex (sistem mixt de
telefonie si telegrafie). Acum cu trei laptopuri si cinci creiere
poti sa faci o corporatie, pentru ca dezvoltarea se va face pe
creativitate", considera Urdareanu, care a intrat in afaceri in
1990, mai intai prin vanzarea de calculatoare, care erau la acel
moment foarte cautate.
El considera ca dezvoltarea economiei, exclusiv prin consum, a
condus la derapaje majore, cum ar fi "amanetarea viitorului
copiilor pentru achizitionarea unei masini sau a unei case". Daca
inainte de '90, Romania era o tara de export, acum este doar o
piata de desfacere.
"S-au uitat bazele care au condus la formarea capitalismului, care
s-a format in tari protestante precum Olanda sau Anglia. Cei mai
bogati din lume sunt protestantii, apoi catolicii si ortodocsii.
Capitalismul are succes daca exista austeritate si munca, pe
spiritul protestant, asa cum erau luteranii", explica Urdareanu,
citand din cartea "Etica protestanta si spiritul capitalismului" a
lui Max Weber. El considera ca spre deosebire de Ungaria, pe piata
locala s-a format o patura puternica de capitalisti romani, mai
ales in sectoarele industrial, comercial, servicii si
agricultura.
UTI este unul dintre cei mai importanti furnizori de solutii de
tehnologia informatiei si securitate de pe piata locala, cu capital
majoritar romanesc, fiind compania care a realizat sistemul de
management al traficului din Bucuresti si a introdus sistemul
automat de taxare in autobuzele din Capitala.
Cum a decis sa intre in business
Dupa ce a finalizat Facultatea de Automatica, in 1977, Urdareanu a
lucrat la Ministerul Constructiilor de Masini la Centrul de Calcul,
unde a fost implicat printre altele timp de un an si jumatate in
implementarea sistemului informatic de la fabrica Oltcit de la
Craiova.
"Am facut parte dintr-o echipa de softisti de la centrul de calcul
al ministerului, care a lucrat la Citro'n in Franta si ulterior s-a
ocupat de implementarea sistemului informatic de conducere a
productiei de la fabrica Oltcit", afirma Urdareanu, fiul
generalului Tiberiu S. Urdareanu, fostul sef al Comandamentului
Trupelor de Tancuri si Auto in vremea comunismului.
In 1985, s-a mutat la Institutul de Cercetari al Ministerului
Apararii de la Clinceni, unde a lucrat pana in 1992, mai intai la
laboratorul de rachete si in ultimul an inainte de a renunta la
jobul de la stat a fost inginer-sef la laboratorul de
informatica.
Urdareanu a infiintat in 1990 o asociatie cu scop lucrativ,
denumita Infcon (Informatica si Consultanta) si care a avut trei
actionari, Tiberiu si Lucia Urdareanu si Dumitru Aelenei, fostul
sef de la Institutul de la Clinceni, ce au contribuit la capitalul
social cu trei salarii.
"Primul contract, pe data de 5 octombrie 1991, cand este de fapt
ziua UTI, a fost de vanzare a unui calculator pentru un profesor
universitar, care primise un ajutor, pe care l-am cumparat dintr-o
consignatie, de la cei care aduceau calculatoare din RDG,
Cehoslovacia sau Polonia. Pe atunci, preturile contabile pentru
calculatoarele aduse din strainatate erau foarte ridicate si
singurii care cumparau astfel de produse proveneau din institutiile
de stat", afirma Urdareanu. El spune ca sansa de atunci a fost ca
produsele IT aduse de romani din strainatate erau mult mai mici
decat cel din contabilitatea institutiilor de stat. La acea vreme,
calculatoarele erau utilizate mai mult pentru evidente contabile,
cu personalul si mai putin in grafica si aplicatii industriale.
Prima mare tranzactie: 30 de PC-uri
Primul birou al Infcon a fost propria locuinta a sotilor Urdareanu,
iar ulterior au inchiriat o locatie, cand businessul s-a extins.
"In momentul in care businessul a crescut, am decis sa renunt la
jobul de la Institutul de Cercetari. Insa ulterior firmele de afara
au inceput sa sesizeze oportunitatile de pe piata locala si nu ne
puteam lupta cu marii jucatori si am facut o schimbare de directie
din intamplare. Am avut o tranzactie mai mare, care implica
furnizarea a 30 de PC-uri, insa intermediarul a intarziat foarte
mult cu furnizarea produselor. Tranzactia s-a inchis intr-un final
si intermediarul ne-a adus un sistem de alarma, ca sa se revanseze
pentru ca a intarziat."
Sistemele de alarma, importate din Israel, au coincis cu schimbarea
de directie pe care o planuia Urdareanu. Pana in 1992, toate
institutiile erau pazite de Politie si de Armata, care au renuntat
la aceste servicii ulterior. "Inainte de Revolutie, tot ce era
institutional era pazit de Armata sau de Politie. Dupa schimbarile
din 1989, o perioada, un an, doi, a mai continuat sa fie asa, insa
dupa aceea, practic, aceasta zona a ramas descoperita", explica
Urdareanu.
Ulterior, Infcon a inceput si montarea de instalatii, primul
contract fiind pentru o vila inchiriata de Medicins Sans
Frontieres, iar ulterior au inceput sa monteze sisteme si pentru
banci. "Prima banca (Bancorex - n.r.) la care am realizat sisteme
de securitate ne-a deschis un drum foarte prolific in domeniu. Un
moment de mare importanta pentru noi a fost anul 1995, cand am
realizat primul sistem la Centrala de la Cernavoda si, cu acea
ocazie, am vazut cat de mare e potentialul sistemelor de securitate
in domeniul industrial", sustine Urdareanu. O alta perioada
importanta fost anul '96-'97, cand UTI a inceput lucrarile la
Aeroportul Otopeni.
Dupa ce businessul s-a dezvoltat, asociatia cu scop lucrativ a fost
schimbata intr-un SRL, sub brandul UTI, iar Urdareanu a devenit
actionar unic al companiei.
'98, cea mai grea perioada
Momentul cel mai greu in dezvoltarea grupului UTI a fost in 1998,
cand a existat un pericol real de inchidere a businessului, chiar
daca cifra de afaceri nu a scazut puternic. La acel moment,
compania traia de la o zi la alta, fara planificari pe termen
lung.
"Atunci a fost mai rau ca acum, eram mai nepregatiti si mai
inconstienti, cu un grad de toleranta a riscului mult mai ridicat.
Aveam doar doua linii de business - securitate si instalatii pentru
constructii - si abia se forma divizia de IT, care au fost afectate
puternic, pentru ca eram dependenti in proportie de 90% de piata
constructiilor", sustine Urdareanu.
In 1998 a fost prima oara cand Urdareanu si-a propus sa se
concentreze pe inginerie si pe project-management si sa renunte la
munca de santier si implicit la forta de munca slab calificata.
Acum, desi criza este mult mai grava, pentru ca este la nivel
mondial, businessul este mai putin afectat, pentru ca este mai
diversificat.
Cifra de afaceri a grupului va scadea insa anul acesta cu circa
22%, pana la 125 mil. euro, din cauza scaderii contractelor pentru
diviziile de constructii si IT, in timp ce rata profitului
operational va creste. Declinul ar fi putut sa fie mai mare, insa
liniile noi de business ale grupului - facility management si
traffic management - au avut o dezvoltare spectaculoasa in
volum.
Ce greseli a facut in business
"Am facut mai multe greseli in dezvoltarea businessului, mai ales
cand am investit resurse financiare in proiecte care n-au adus ceva
spectaculos in business. In 2005-2006 ne-am lansat produse proprii
si am consumat inutil resurse in a dezvolta produse proprii",
explica Urdareanu. Un exemplu de esec a fost produsul smart-house,
care era gandit pentru automatizarea interna a locuintelor, dar n-a
avut succes.
El considera ca nu a fost o greseala faptul ca UTI a devenit
producator, ci felul in care a abordat aceasta decizie. "A fost o
abordare romantica. Ne-am aruncat la zece produse si am angajat
foarte mult personal. Trebuia sa cream o cultura interna pentru
productie si sa incepem cu mai putine produse si in functie de
cresterea vanzarilor sa ne dezvoltam businessul."
Fondul de investitii american AIG a preluat in 2005 o participatie
de 30% din actiunile grupului pentru 20 mil. dolari, tranzactie
care evalua compania la peste 60 mil. dolari (50 mil. euro).
Ulterior, AIG a cedat 5% catre angajatii grupului si mai detine
doar 25% din actiuni.
"In momentul in care am decis sa atragem un partener strain ne
propuneam sa crestem accelerat si aveam nevoie de resurse
financiare si de un corporate governance solid, asa cum are fondul
AIG. Am considerat ca pentru a intra in grupa mare este nevoie de
cineva din grupa mare si acest lucru a condus la cresterea
ulterioara", afirma Urdareanu.
Presedintele UTI afirma ca grupul se afla intr-un proces de
schimbare a structurii de conducere, dupa ce au fost numiti sase
vicepresedinti, o parte dintre ei fiind sefii diviziilor grupului.
Acestia se vor ocupa de dezvoltarea UTI la nivel strategic.
Urdareanu, care a facut parte in anii trecuti din delegatia
oamenilor de afaceri care l-au insotit pe presedintele Traian
Basescu la o vizita in China si a fost decorat in 2004 de
presedintele Ion Iliescu cu Ordinul National pentru Merit in grad
de Cavaler, sustine formarea unui guvern de tehnocrati.
"Politizarea este dusa la extrem in prezent si ar trebui adusa o
echipa de tehnocrati, care vor actiona ca niste mercenari si vor
repune 'trenul pe sine', pentru ca in prezent clasa politica a
deraiat. S-au politizat prea mult structurile administratiei si au
ramas fara expertiza tehnica si trebuie restabilit echilibrul."
Ce spune despre:
Cea mai grea perioada: In 1998 a fost mai
rau ca acum, eram mai nepregatiti si mai inconstienti, cu un grad
de toleranta a riscului mult mai ridicat. Aveam doar doua linii de
business - securitate si instalatii pentru constructii - care au
fost afectate puternic, pentru ca eram dependenti in proportie de
90% de piata constructiilor.
Inceputul afacerii: Inainte de Revolutie,
tot ce era institutional era pazit de Armata sau de Politie. Dupa
schimbarile din 1989, o perioada, un an, doi, a mai continuat sa
fie asa, insa dupa aceea, practic, aceasta zona a ramas
descoperita. Practic, am fost la locul potrivit in momentul
potrivit, am observat aceasta oportunitate si am actionat.
Despre capitalism: S-au uitat bazele care
au condus la formarea capitalismului, care s-a format in tari
protestante precum Olanda sau Anglia. Cei mai bogati din lume sunt
protestantii, apoi catolicii si ortodocsii. Capitalismul are succes
daca exista austeritate si munca, pe spiritul protestant, asa cum
erau luteranii.
Suma cu care a pornit la drum: Am
infiintat in 1990 o asociatie cu scop lucrativ, denumita Infcon
(Informatica si Consultanta) si care a avut trei actionari, ce au
contribuit la capitalul social cu trei salarii.