CINEFLASH / Alte amintiri, aceeasi epoca

Dupa hohotele de ras starnite deja de Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarasi, frumoasa e viata!, cele doua fragmente ale partii a doua: Legenda vanzatorilor de aer si Legenda soferului de gaini, grupate sub titlul Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste in timpul liber, contrazic - prin ton - asteptarile spectatorului. Insa, privite mai de aproape, cele doua povestioare abia intrate pe ecrane completeaza fericit dinamismul si imprevizibilul intregului, chiar daca nu provoaca rasul precum primele. Daca precedentele patru titluri din grupaj aveau suspansul si suculenta unor bancuri subversive, ultimele doua sunt mai curand schite tragi-comice pe tema supravietuirii in comunism. De data aceasta, tonul este usor meditativ, iar accentul se deplaseaza nu spre anecdotica situatiei, ci spre portretele romanilor de rand si spre lumea lor interioara, zdruncinata zdravan de comunism. Din nou se remarca insa, la fel ca in Amintiri din Epoca de Aur 1 - Tovarasi, frumoasa e viata! (sau poate chiar mai evident decat acolo) lipsa oricarei stridente si a oricarui repros inacrit la adresa sistemului. Povestile lui Mungiu se multumesc doar sa-si indrepte atentia spre cei care trebuiau sa faca fata lipsurilor, apasarii si obstacolelor de toate felurile. Cat de mari erau ingeniozitatea, cutezanta, disperarea si, de multe ori, chiar neghiobia oamenilor pusi de vremuri in cele mai absurde situatii - acesta e, de fapt, adevaratul efect prin care tuseaza aceste scurte filme. La fel ca in cazul primei parti din Amintiri..., fiecare spectator isi extrage propriile evocari din ele, tulburat sau amuzat de revenirea in memorie a recuzitei, limbajului si obiceiurilor acelor vremuri. Insa ceea ce ramane este un portret evident incomplet, dar nespus de expresiv, arcimboldian, al vietii in comunism. Crina, adolescenta care viseaza la Bonnie si Clyde, Bughi, escrocul caruia abia i-au dat tuleiele sau Grigore, soferul melancolizat la vederea hangitei, alcatuiesc, laolalta cu militianul care gazeaza porcul in bucatarie, fotograful terorizat de activisti, satenii care se uita la politrucul zelos ca la o aratare, ciobanul mucalit si nepotul lui istet, cateva portrete ale zapacelii si disperarii in care se traia pe atunci. Un cerc inchis, care putea cuprinde orice, de la lozincile de partid si defilarile obligatorii de 1 Mai si 23 August la "invartelile" legate de hrana (de orice fel) atat de greu procurabila si la puzzle-ul vanitatilor de tot felul, creator de drame si conflicte inimaginabile. In primul rand, un tablou rascolitor si abia apoi un set de povesti, Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste in timpul liber recheama, fara bruiaje, vocea cacofonica a unei lumi nu prea indepartate in timp. Iar memento-ul este mai mult decat necesar, e chiar cathartic. Pentru ca, in mijlocul corurilor nesfarsite de lamentatii - de toate felurile - pe care ni le induc mai toate buletinele de stiri de azi, aceste cateva filmulete umane, triste si amuzante strecoara (incredibil de apasat, in ciuda tonului lejer) frisonul unei amintiri care n-ar trebui sa fie vremelnice: se poate si (mult) mai rau. In haosul cotidian, in care deseori pare ca s-a ratacit ireversibil capatul logic al Lucrurilor, e probabil indicat sa (re)vedem din cand in cand peisajul tern si mucegait pe la colturi al vietii noastre de atunci, ascunse in blocurile comuniste gri, terne si nesfarsite. La inceput l-am crezut dus de tot, a urmat faza in care parea ca n-a plecat niciodata, pentru ca acum, in anii 2000, cand nu mai suntem, intr-adevar, copii, vorba cantecului, sa-l descoperim undeva in noi, ca pe un ghem de posibilitati nastrusnice. Sau ca pe o tinichea bizara al carei gust coclit nu va pieri niciodata si, concomitent, ca pe o mostra de absurd prin care, uluitor, am trecut cu totii (si din care, totusi, am scapat cumva), avand culoarea aceluiasi oribil material sintetic al sarafanelor de scoala care azi a devenit, caraghios si atat de uman, una dintre cele mai dragi amintiri ale noastre.
Amintiri din Epoca de Aur 2 - Dragoste in timpul liber Productie Romania, 2009. Regia: Ioana Uricaru, Constantin Popescu Jr., Hanno Höfer, Razvan Marculescu. Cu: Diana Cavallioti, Radu Iacoban, Vlad Ivanov, Tania Popa, Liliana Mocanu, Alexandru Papadopol. Premiera: 23 octombrie. Distribuit de: Mobra Film

ANDREEA-LAURA CHIRIAC (n. 21 ianuarie 1970, Bucuresti), absolventa (1994) a Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Universitatea Bucuresti. A fost redactor cultural la "Tineretul Liber", "Cotidianul" si "Ziarul de Duminica", specializandu-se in critica de film, semnand si in publicatii de specialitate precum "Pro Cinema", "Re:publik", "Apropo", "ProTV Magazin", "The One", "Playboy". A facut parte din staff-ul TIFF - editiile din 2007 si 2008 - ca redactor principal al caietului festivalului. Din 2009 colaboreaza tot la o rubrica de film la Radio Romania Cultural.