MEMORIA CARTII POSTALE / Mihai I, eroul unei nobile imposibilitati

In prima sa perioada de domnie era doar un copil sub Regenta, detronat printr-o lovitura de stat chiar de catre tatal sau, Carol al II-lea, in colaborare cu Iuliu Maniu, prin ceea ce s-a numit Restauratia din Iunie 1930. A primit in schimb titlul, special creat, de Mare Voievod de Alba Iulia.
A avut parte de o educatie deosebita, tatal sau infiintand la Palat o clasa speciala formata din 8 si apoi 12 elevi din clase sociale diferite, clasa la care au predat marile nume ale scolii romanesti, pentru a urma apoi o pregatire mecanica (potrivita cu pasiunile sale) si militara (conform pozitiei si raspunderilor sale).
Atunci cand a redevenit rege, la 19 ani, pe 6 septembrie 1940, in urma renuntarii tatalui sau la tron, in conditiile dramatice ale ciopartirilor teritoriale practicate de catre puterile totalitare, sub presiunea fortelor politice interne si externe, Mihai I a fost obligat sa-l investeasca imediat "pe generalul Ion Antonescu, presedintele Consiliului de Ministri, cu depline puteri pentru conducerea statului roman".
Complet marginalizat de Ion Antonescu in conducerea statului, regele Mihai I a aflat de la BBC despre intrarea Romaniei in cel de-al doilea Razboi Mondial de partea puterilor Axei, prin atacarea URSS la 22 iunie 1941. Foarte tanarul rege a fost de acord cu eliberarea prin lupta a Basarabiei si Bucovinei de sub ocupatia sovietica, dar s-a impotrivit, fara sanse, continuarii operatiunilor militare ale trupelor romane alaturi de Germania dincolo de Nistru.
Intelegand in profunzime interesele nationale, dar si cursul evenimentelor, Regele Mihai I a avut curajul si puterea de a dispune, in baza prerogativelor sale constitutionale, la 23 august 1944, arestarea lui Ion Antonescu si a lui Mihai Antonescu, scotand astfel tara din alianta cu Germania nazista si intoarcand armele romanesti de partea Natiunilor Unite, ceea ce a insemnat, in opinia majoritatii istoricilor, scurtarea razboiului cu sase luni.
Lipsit de sprijinul SUA si Marii Britanii, regele Mihai a fost obligat sa cedeze presiunilor comisarului sovietic Visinski si a acceptat la 6 martie 1945 guvernul controlat de comunisti si condus de dr. Petru Groza. In schimb, a avut puterea sa faca ceea ce Constitutia ii permitea pentru a se opune tavalugului comunist - si anume greva regala (23 august 1945 - 7 ianuarie 1946) - prin care a refuzat sa contrasemneze actele oficiale ale guvernului.
Abdicarea lui Mihai, ultimul rege aflat inca pe tron intr-o tara din sfera de influenta stalinista, la 30 decembrie 1947, s-a petrecut tot prin amenintare, santaj si forta, in conditiile in care suveranul aflase ca Romania fusese cedata sovieticilor.
Mihai, ca rege si ca om, a traversat cu o nobila demnitate si discretie lungii si adesea austerii ani de exil, pentru a fi supus unor noi umilinte si nedreptati de catre regimul postdecembrist, atunci cand a fost intors din drumul spre manastirea din Curtea de Arges, la 25 decembrie 1990, de catre autoritatile ce-i acordasera doar o viza de 24 de ore. Regele Mihai a avut insa taria si intelepciunea ca, pentru binele poporului in numele caruia fusese crescut si educat, sa uite suparari si orgolii si sa-i intinda mana persoanei care-l umilise, in ceea ce, dupa anul 2000, s-a numit o reconciliere nationala.

CALIN HENTEA (n. 2 mai 1958), inginer politehnist (1983) si doctor (Magna cum Laude) in stiinte militare, a fost ofiter in cadrul M.Ap.N. (1986-2008), lucrand ca jurnalist militar de televiziune si presa scrisa si apoi ca ofiter specialist in operatii psihologice in cadrul NATO. A efectuat misiuni NATO in Kosovo si Afganistan. A publicat mai multe volume despre propaganda, razboi mediatic si istorie militara in Romania si Statele Unite. Din 2008 este colaborator al "Ziarului de Duminica" si revistei "Flacara".