Banca Nationala se teme de combinatia „letala” dintre recesiune si o posibila reaprindere a inflatiei

Banca Nationala se angajeaza sa asigure o "gestionare ferma" a lichiditatii din sistemul bancar, pentru a consolida transmiterea semnalelor de politica monetara, in conditiile in care dobanzile la care bancile isi ofera finantari intre ele se mentin de saptamani bune la niveluri de 9%-10% pe an, pe fondul secetei de lei de pe piata.
BNR a devenit mult mai zgarcita cu acordarea de credite de refinantare pentru banci la dobanda-cheie de 8% pe an din a doua parte a lunii septembrie, cand leul a suferit o dubla lovitura, fiind afectat de criza politica, suprapusa peste un val de pesimism al investitorilor internationali. In aceste conditii, bancile au fost nevoite sa isi refinanteze temporar portofoliile de titluri de stat prin facilitatea permanenta de credit Lombard, la o dobanda de 12% pe an, in timp ce Minsiterul Finantelor incearca sa mentina randamentul la titlurile noi vandute la 10% pe an.
"Ecartul intre ratele dobanzilor interbancare si rata dobanzii de politica monetara s-a majorat in contextul accentuarii impactului asupra pietei monetare indus de nevoile substantiale de finantare a deficitului bugetar din trimestrul IV al anului curent", subliniaza si BNR.
Ministerul Finantelor este dependent acum de fondurile atrase de pe piata monetara, in conditiile in care transele din imprumtul extern de la FMI si UE programate pentru noiembrie si decembrie au devenit tot mai incerte, iar deteriorarea perceptiei investitorilor straini a determinat si amanarea emisiunii de euroobligatiuni.
"Pentru asigurarea sustenabilitatii acestui proces (de revenire a inflatiei in apropierea tintelor stabilite, n. red.) si crearea unor perspective de relansare durabila a cresterii economice este necesara incadrarea cat mai rapida a celorlalte componente ale mixului de politici macroeconomice pe coordonatele convenite in cadrul aranjamentului multilateral de finantare externa", precizeaza BNR. Guvernul si-a asumat un deficit bugetar de 7,3% din PIB pentru anul acesta in cadrul acordului de imprumut cu FMI, insa majoritatea prognozelor indica o adancire a derapajului pana la 8%. Dupa primele noua luni, deficitul urcase la 5,1% din PIB, ramanand in graficul stabilit cu FMI.
Mentinerea dobanzii la 8% lasa BNR in postura de a avea cea mai mare rata de politica monetara din regiune. Banca Ungariei a redus dobanda cu jumatate de punct, pana la 7% pe an, la o inflatie de 4,9%. Banca Poloniei a mentinut dobanda-cheie la 3,5% pe an, desi inflatia urcase la 3,7% in august.

Reactiile analistilor

Decizia BNR de a mentine rata dobanzii de politica monetara la 8% si ratele rezervelor minime obligatorii neschimbate a fost determinata de doua amenintari majore: presiunile de depreciere a leului si instabilitatea politica, spun analistii.

"Nici nu asteptam o reducere a dobanzii de politica monetara pentru ca momentul nu este foarte favorabil. Este nevoie de prudenta din partea BNR, in conditiile presiunilor pe curs care exista. Nu ne putem permite o scadere a dobanzii, pentru ca am vedea o reactie imediata pe cursul de schimb. Totodata, depozitele ar scadea foarte repede, in conditiile in care ne dorim echilibrarea balantei dintre imprumuturi si economie", spune analistul Aurelian Dochia.

Instabilitatea politica este motivul principal pentru care banca centrala a fost atat de prudenta in deciziile de politica monetara luate ieri, in ultima sedinta de politica monetara a Consiliului de Administratie din acest an, potrivit economistului-sef al Raiffeisen Ionut Dumitru. "As interpreta mesajul BNR ca fiind unul de prudenta in conditiile in care sunt incertitudini extrem de mari in legatura cu respectarea acordului cu FMI. Singura modalitate prin care se asigura respectarea acordului este coerenta politicilor fiscal-bugetare. Aceasta coerenta este acum pusa la mare indoiala, incertitudinile si riscurile sunt mari."

Inflatia anuala a fost in septembrie de 4,94%, in conditiile unei tinte de 3,5%. Analistii spun ca desi dobanda reala (dobanda care depaseste rata inflatiei) este mult pozitiva, fata de alte tari din Europa care au chiar dobanzi reale negative, BNR inca se teme de presiuni inflationiste.

"M-as fi asteptat ca BNR sa reduca dobanda din punct de vedere strict economic. O rata de dobanda reala mare nu se justifica. Vad insa doua elemente care au influentat decizia BNR. Primul ar fi ca se asteapta la o anumita rigiditate si persistenta a inflatiei, cu precizarea ca scaderea cererii totusi contrabalanseaza presiunile inflationiste si tendinta este catre dezinflatie. In al doilea rand, incertitudinea politica a determinat BNR sa adopte strategia «wait and see», adica sa astepte pana se clarifica situatia cu noul guvern", comenteaza Laurian Lungu, managing partner la Macroanalitica.

"In conditiile unei deprecieri a cursului de schimb, inflatia va creste. Recesiunea e garantata. Daca mai avem si inflatie mare, este o combinatie letala. O recesiune si o inflatie mare sunt de evitat cu toate fortele. De aceea, cu atat mai mult, BNR a fost prudenta", adauga Dumitru.