ULTIMA ORA / „Evadatul din icoana” s-a reintrupat duminica, in Piata Sfantul Stefan

Discipol al lui Nae Ionescu, prieten cu Eliade, Noica si Cioran, licentiat in Filosofie si Drept, doctor in Stiinte Economice si Politice la Paris in 1927, s-a preocupat, dupa 1937, de elaborarea unui model ontologic al omului romanesc, conturat indeosebi in "Omul romanesc", "Ispita dacica", "Existenta concreta in metafizica romaneasca" si "Dimensiunea romaneasca a existentei". Acest din urma text este una dintre lucrarile fundamentale pentru spiritualitatea romaneasca.
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, Mircea Vulcanescu a fost insarcinat cu gestiunea financiara a treburilor tarii, sarcina de care s-a achitat exemplar, reusind sa dubleze finantele statului, intr-o perioada atat de tulbure cum a fost razboiul si, fapt cu totul remarcabil, fara sa se imbogateasca el insusi. Ca fost subsecretar de stat la Ministerul de Finante (ianuarie 1941 - august 1944) in guvernul lui lon Antonescu, a fost judecat in 1946 si condamnat la opt ani de temnita grea. A murit in inchisoarea de la Aiud.
Se spune ca, inchis la Aiud, alaturi de majoritatea elitei românesti, Mircea Vulcanescu a tinut o serie de conferinte considerate subversive de tortionari, pentru ca le mentinea oamenilor moralul. Drept urmare, a fost izolat, la fel ca alti 12 barbati din celula sa, in hrubele sectiei 1. Acolo au fost dezbracati in pielea goala si lasati intr-un frig cumplit, fara paturi sau scaune pe care sa sada. Epuizat, unul dintre detinuti a cazut din picioare dupa cateva ore. Vulcanescu s-a asezat pe ciment ca o saltea pentru cel doborat, salvandu-i viata. Filosoful a murit insa pe 28 octombrie 1952, bolnav de plamani, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus. Avea 48 de ani si a lasat un indemn celorlalti: "Sa nu ne razbunati!".
Ion Constantinescu-Maracineanu povesteste despre ultimele clipe si cuvinte ale lui Mircea Vulcanescu in revista "Memoria": "Stradaniile mele la altarul culturii s-au dovedit a fi zadarnice. Potentatii vremii n-au nevoie de cultura. Pseudocultura si-a intins tentaculele ca o caracatita. Nu stiu ale cui pacate indura acest neam ospitalier. Boala mi-a macinat si ultima farama de vlaga. Sunt la capatul puterilor. Ma vedeti in ce hal am ajuns. O caricatura de om. Charon ma asteapta sa ma treaca Styxul."
Mircea Vulcanescu a fost prieten cu Mircea Eliade si Emil Cioran. Acestia au plecat din tara si au facut cariera in Apus. Vulcanescu a ramas si a facut puscarie in tara. Dar a ramas unul dintre cele mai ascutite spirite ale constiintei romanesti din perioada interbelica, scrierile sale fiind masiv reeditate dupa 1990. De la Paris, Cioran il descria intr-unul din textele sale pe Mircea Vulcanescu ca pe "evadatul dintr-o icoana".
Casa in care a locuit se gaseste pe strada Popa Soare la nr. 16 A.
Nu departe de aceasta casa, in Piata Sfantul Stefan, s-a inaugurat duminica, 1 noiembrie, bustul lui Mircea Vulcanescu, sculptura realizata de Valentina Bostina (1940-1994). (Putine se stiu si despre aceasta sculptorita remarcabila, drept care deschidem aceasta paranteza. Operele sale, in metal mai ales, se afla cu deosebire in strainatate, multe in zona Strasbourg si in Germania, dar si in cateva orase romanesti de provincie. Au ramas de la ea mai multe busturi ale unor remarcabili romani si multe proiecte de monumente, singurul realizat fiind Monumentul Independentei de la Piatra Neamt. Bustul lui Mircea Vulcanescu a fost realizat la inceputul anilor 90, cu ajutorul inginerei-metalurg Brenner, si a fost donat de sotul ei, scriitorul Ion Papuc, Primariei Sectorului 2).
Dupa amplasarea monumentelor dedicate lui Petre Tutea (in urma cu cinci ani) si Mircea Eliade (in acest an) in parcuri din Sectorul 2 (si, culmea, foarte aproape unul de altul), era obligatorie intregirea "triadei" elitei românesti cu bustul lui Mircea Vulcanescu. (Bustul lui Petre Tutea poate fi admirat in curtea bisericii de pe strada Popa Soare, cel al lui Mircea Eliade, cativa pasi mai departe, pe strada Mantuleasa).

La evenimentul de duminica, 1 noiembrie, din piata Sfântul Stefan, alaturi de fiica filosofului, Mariuca Vulcanescu, si de primarul Neculai Ontanu, au fost invitati sa rememoreze amintirea lui Mircea Vulcanescu presedintele Asociatiei Internationale a Criticilor de Arta, Dan Haulica, directorul general al Muzeului National de Arta Contemporana Mihai Oroveanu, filosoful Mihai Sora (care l-a intalnit pe Vulcanescu la Paris, pe cand studia cu o bursa), Ion Papuc, Ana Blandiana si, fireste, fiica, Mariuca Vulcanescu. Cu totii au tinut sa observe ca Mircea Vulcanescu poate fi socotit cu adevarat un model de care tara are nevoie intotodeuna, dar cu deosebire in vremuri de criza.

STELIAN TURLEA (n. 1946) a urmat studii de filologie (1968) si filosofie (1976), la Bucuresti, a fost aproape trei decenii redactor de politica externa la revista "Lumea", a condus, dupa 1989, revistele "Lumea", "Zig-Zag", apoi ziarul "Meridian", dupa care a lucrat in televiziune, ca sef al departamentului de stiri al Antenei 1. Din 1996 lucreaza la PRO TV, din 2000 este si editor senior al Ziarului de Duminica. Este autorul a zece carti de publicistica, zece romane, opt carti pentru copii si doua traduceri. A ingrijit trei albume. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii (2003), Premiul Asociatiei Editorilor din Romania (AER) pentru literatura pentru copii (2005), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (2006), Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (2007). A fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatura pentru copii in 2000 si Premiul AER pentru roman in 2003.