Daca BNR n-a mai redus dobanda, bancherii nici nu se gandesc sa mai ieftineasca creditul. Cum comentati?

Banca Transilvania, singurul jucator din top zece cu capital privat romanesc, va astepta inca doua luni inainte sa mai ia o decizie privind dobanzile la creditele in lei, urmarind in acest timp si evolutiile de pe scena politica, dupa ce BNR a mentinut dobanda cheie la inceputul saptamanii.
Prin aceasta decizie, BNR a facut un compromis de teama presiunilor pe curs, insa nu va putea sa "cumpere" decat cateva luni de stabilitate, iar anul viitor banca centrala ar putea fi nevoita sa accepte noi deprecieri ale leului, spun analistii.
"Daca vrem sa stimulam creditarea in lei, trebuie sa ne uitam si la pret. Pentru economie ar fi fost mai buna o reducere", puncteaza Robert Rekkers, directorul general al Bancii Transilvania, singurul jucator din top zece cu capital privat romanesc.
Acum, Rekkers spune ca are nevoie de doua luni de asteptare, in care va urmari piata si deciziile de pe scena politica, pentru a lua o decizie privind dobanzile.
Din vara si pana septembrie BNR a incurajat bancile sa reduca agresiv dobanzile, oferind in permanenta lichiditati ieftine, iar piata a preluat semnalul, miscarea fiind totusi mai vizibila in cazul depozitelor decat la credite. Din septembrie BNR a ales sa se concentreze pe stabilizarea cursului, lasand in mai multe randuri bancile fara suficienti lei, ceea ce a dus la cresterea dobanzilor.
Mihai Bogza, presedintele executiv al Bancpost, considera de asemenea ca decizia bancii centrale reflecta ingrijorare pe fondul incertitudinilor politice.
"In mod evident, BNR pare sa fi dat un semnal ca e preocupata de inflatie si nu sa se reduca dobanzile", spune el. Pe piata interbancara dobanzile stationeaza insa la niveluri de 10%-11% pe an, cu mult peste rata cheie a BNR, de 8% pe an. De altfel, banci precum RBS sau ING - care au totusi o cota foarte mica pe economisire - provoaca din nou piata cu dobanzi de 10% pe an la depozitele pe perioade de pana la trei luni.
"Cred ca pe termen scurt, presiunea pe dobanzile interbancare ar putea persista", spune Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, explicand ca lichiditatea din piata este suficient de mare, dar exista o incertitudine ridicata legata de modul in care se va finanta deficitul bugetar, ceea ce face ca presiunea pe dobanzi sa se mentina.
Rasvan Radu, presedintele UniCredit Tiriac Bank, considera ca in acest moment creditul in lei nu depinde de nivelul rezervelor minime, ci de cerere - care ramane scazuta. "Nici semnalele pentru sfarsitul de an nu sunt extraordinare." El crede ca relaxarea politicii monetare ar putea fi reluata in ianuarie, un prim pas putand fi reducerea rezervelor. "Acum rezervele nu au fost reduse, asa ca presiunea Finantelor care atrag bani din piata se vede mai mult in nivelul dobanzilor." Radu considera ca "era greu" de redus dobanda, in conditiile in care discutiile cu FMI nu sunt finalizate si au aparut presiuni pe cursul de schimb.
Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD, sustine ca piata dispune de lichiditati suficiente, dar pretul mai ridicat al acestora in raport cu dobanda oficiala este o consecinta a imaginii deteriorate a Romaniei pe pietele externe, incluzand aici si asteptari manifeste de crestere a nevoilor de finantare a deficitului bugetar. In acelasi timp, el crede ca dobanzile mai ridicate de pe piata monetara sunt "intr-o foarte mare masura suficiente" pentru a proteja leul de speculatori.
Seful Raiffeisen estimeaza ca trendul de reducere a dobanzii ar putea fi reluat dupa ce la nivel politic situatia se va normaliza si vom avea un Guvern care sa ne recupleze la cerintele acordului cu FMI. In ceea ce priveste dobanzile la depozite, el nu se asteapta la o revenire a presiunii de crestere, "in conditiile in care oricum sunt inca destul de mari.".
"Se pare ca banca centrala prefera sa mentina presiunea pe dobanzi decat sa dea un semnal ca ar lasa leul sa se deprecieze. Cu toate acestea, ratele reale de dobanda sunt extrem de ridicate, ceea ce in principiu induce o crestere a economisirii si nicidecum o revenire a consumului si mai ales a investitiilor", apreciaza Catalina Molnar, senior economist la RBS Bank Romania. Ea afirma ca mentinerea unui acces dificil la finantari va duce la cresterea numarului de falimente, pe masura ce companiile isi epuizeaza resursele acumulate in anii trecuti.

Robert Rekkers, director general Banca Transilvania: "Daca vrem sa stimulam creditarea in lei, trebuie sa ne uitam si la pret. Pentru economie ar fi fost mai buna o reducere. Este prea devreme sa ma pronunt pentru o inversare de trend. Sa vedem in doua luni ce se intampla pe piata, ne orientam in functie de deciziile politice"

Steven van Groningen, presedinte Raiffeisen Bank: "Nu cred ca exista motive ca dobanzile interbancare sa creasca prea mult. Bancile au portofolii de titluri de stat confortabile, care le permit accesul la facilitatea de creditare de la BNR. Este cert insa ca dobanzile interbancare ar putea ramane peste dobanda BNR"

Rasvan Radu, presedinte executiv UniCredit Tiriac Bank: "In acest moment creditul in lei nu depinde de nivelul rezervelor minime, ci de cerere - care ramane scazuta. Acum rezervele nu au fost reduse, asa ca presiunea Finantelor care atrag bani din piata se vede mai mult in nivelul dobanzilor"