Sfidandu-l pe Basescu, Negoita a refuzat in 2008 sa candideze la Primaria Generala a Capitalei, iar PD a pierdut Bucurestiul

Ziarul Financiar 06.11.2009

Liviu Negoita, desemnat de presedintele Basescu sa formeze un nou guvern a refuzat in 2008 sa candideze pentru Primaria Generala a Capitalei, castigata, mai apoi, de fostul social-democrat Sorin Oprescu in fata puternicului lider PD, Vasile Blaga.

Dorinta lui Traian Basescu a fost ca Negoita sa atace aceasta functie, dar nu stim motivul exact al refuzului sau. Era deja primar al sectorului 3 al Bucurestiului, capitalul sau politic era enorm (depasea 60% in increderea populatiei), acesta fiind motivul pentru care Traian Basescu, seful statului (care decidea, practic, ce intampla in PD), a dorit ca el sa intre in aceasta cursa. Negoita avea atunci 46 de ani, iar surse din PD au sustinut ca motivul refuzului sau e doar acela ca ar mai dori un mandat in fruntea sectorului 3, mandat pe care l-a castigat, de altfel, din primul tur. O alta explicatie "pe surse" a fost ca Negoita ar avea probleme medicale, dar acest lucru nu a fost confirmat la nivel oficial si, de altfel, iesirile publice ale primarului nu au indicat ca el ar avea vreo problema de sanatate.

Negoita face parte din categoria oamenilor politici tineri promovati de Traian Basescu, pe atunci presedinte al PD si primar general al Capitalei. De acelasi tratament au avut parte Emil Boc, Roberta Anastase (presedinta Camerei Deputatilor) Monica Ridzi sau Lavinia Sandru. Negoita, Boc si Anastase au fost lozurile castigatoare.
In primavara lui 2004, tanara Alianta D.A. PNL-PD parea ca are sanse infime in fata "mamutului" PSD, un partid condus cu mana de fier de Adrian Nastase si sprijinit pe fata de Ion Iliescu de la Cotroceni.

Perceptia publica, in perspectiva alegerilor legislative si prezidentiale decisive din toamna-iarna acelui an, putea fi schimbata doar daca PNL-PD ar fi avut succes in alegerile locale care s-au desfasurat in vara.

Basescu a sustinut atunci ca administratia locala trebuie intinerita si ca, inainte de a pretinde sa joace un in guvern, oamenii dornici de afirmare din PD trebuie sa demonstreze mai intai ca sunt competenti la nivel locale (Basescu se dadea pe sine ca exemplu). De fapt, Basescu si-a trimis cei mai buni oameni tineri in teritoriu, iar strategia a avut succes pentru ca atunci a fost clar ca PSD are in Alianta PNL-PD un adversar de care trebuie sa se teama. Asa a ajuns Negoita, care era deja deputat PD inca din 1996 si daduse dovada de calitati in aceasta pozitie, sa candideze pentru primaria sectoului 3 a Bucurestiului, pe care a si castigat-o, de altfel. Emil Boc, premierul in exercitiu pe care, in viziunea lui Basescu, Negoita ar urma sa-l inlocuiasca, a fost in aceeasi situatie. Era si el deputat de patru ani, extrem de apreciat si cu o imagine publica de invidiat. Boc a castigat si el Primaria Clujului in 2004. Si Boc si Negoita si-au reinoit mandatele de primari anul trecut, castigand alegerile din primul tur.

Nu putem sti daca refuzul lui Negoita de a intra in cursa pentru Primaria Generala a insemnat si pierderea suprematiei PD in Bucuresti, dupa ce Traian Basescu castigase, in alegeri, doua mandate, iar Adriean Videanu unu (de fapt, varianta Negoita a aparut dupa ce Videanu a refuzat sa mai candideze pentru un al doilea mandat). Insa un lucru este evident: cel mai puternic om din PD, dupa Basescu, este vorba despre Blaga, a pierdut alegerile in fata lui Sorin Oprescu care a candidat ca independent.
Sansele ca Negoita sa poata forma un guvern pana in alegeri sunt zero. Mai este exact o luna pana cand vom afla numele viitorului presedinte. Un guvern stabil va fi format abia dupa alegeri, cand noul presedinte va desemna un premier care are sanse sa-si gaseasca o majoritate parlamentara stabila, o majoritate pe care orice premier desemnat acum de Basescu nu o va gasi. Pana atunci toata lumea trage de timp.