Sindicatul, cea mai mare teama a directorilor de HR

Un numar de aproximativ 2,4 de milioane de angajati din Romania sunt cuprinsi in sindicate, iar jumatate din acestia provin din sectorul privat. Vocea sindicalistilor a inceput sa se faca tot mai auzita in ultimele luni pe fondul negocierilor cu Guvernul pe tema salariului minim, al concedierilor in randul bugetarilor, al concediului fara plata de doua saptamani (masura care de altfel nu a fost implementata) sau chiar acorduri de finantare internationala, cum este cel incheiat cu FMI.
Printre cele mai active organizatii sindicale infiintate de angajatii din companiile private se numara cele din cadrul marilor companii cum sunt Automobile Dacia sau Arcelor Mittal. De cealalta parte, sindicatele de la stat sunt unul din cei mai importanti factori de presiune, in special in situatii de criza. Tema sindicatelor este cel putin tabu in mediul de resurse umane.
"Cu siguranta, sindicatele reprezinta una dintre cele mai mari temeri ale directorilor de HR, insa nu as vrea sa starnesc idei facand aceasta afirmatie", spune managerul de resurse umane al uneia din cele mai mari companii care se ocupa cu activitati financiare si care are aproape 900 de angajati pe piata locala.
Rolul sindicatelor din companiile private dintre Romania a crescut semnificativ in ultimii ani, ca urmare a faptului ca multe organizatii sindicale au obtinut majorari salariale importante sau o flexibilizare a programului de lucru pentru angajati in urma negocierilor cu angajatorul.
"Gradul de sindicalizare a angajatilor din Romania este cuprins intre 50 si 52% din numarul total de salariati, ceea ce corespunde unui numar de aproximativ 2,3 - 2,4 milioane de persoane. Dintre acestia, mai putin de jumatate provin din sectorul bugetar, ceea ce inseamna ca un milion de bugetari sunt cuprinsi in sindicate, iar restul de 1,3 - 1,4 milioane provin din sectorul economic privat, dar unde putem include si intreprinderi aflate in proprietatea statului, cum este, de exemplu, Hidroelectrica", precizeaza Bogdan Hossu, presedintele sindicatului Cartel Alfa. El a mai precizat ca numarul angajatilor din sectorul privat care sunt membri de sindicate ajunge pana la 1,2 mil. de salariati.
Un sindicat se poate constitui relativ simplu: un grup de cel putin 15 angajati, care lucreaza in aceeasi companie sau in companii diferite, dar din aceeasi ramura de activitate, trebuie sa-si dobandeasca personalitate juridica prin inscrierea la judecatorie.
"Intr-o firma mica, in care oamenii se cunosc, nu cred ca este necesara formarea unui sindicat. Insa cred ca daca o firma depaseste 300 - 400 de angajati este necesar un sindicat. Din moment ce exista o lege a sindicatelor, inseamna ca acestea sunt utile", spune Constantin Stroe, vicepresedintele constructorului Automobile Dacia, care numara 13.000 de salariati.

Dacia si Arcelor Mittal, companiile private cu cele mai active sindicate
Sindicatele angajatilor de la companiile Dacia Group si Arcelor Mittal sunt cele mai active sindicate din mediul privat, potrivit opiniilor mai multor specialisti din piata.
"Cele mai mari sindicate locale se regasesc acolo unde se afla grupata forta de munca de mari dimensiuni, cu o anumita istorie si experienta in organizarea sindicala, in principiu pe locul marilor platforme industriale privatizate intre timp", sustine Vlad Neacsu, partener in cadrul casei de avocatura Popovici Nitu & Asociatii.
De exemplu, sindicatul Automobile Dacia, catalogat de specialisti drept cel mai puternic de pe piata locala, a reusit sa obtina in acest an o majorare salariala cu suma de 110 lei pentru fiecare angajat in parte, in urma negocierilor cu reprezentantii companiei.
"Un sindicat de puterea celui de la Dacia nu se mai gaseste pe piata. Daca m-ar intreba cineva ce calificativ as da sindicatului, chiar daca mi-au facut uneori vanatai, trebuie sa spun ca am avut o colaborare admirabila cu ei. Am traversat cinci greve de o duritate fara seama, in care mi s-a cerut si demisia", apreciaza Constantin Stroe, vicpresedintele Dacia. In opinia sa, fara acordul sindicatului, conducerea companiei nu ar mai fi obtinut privatizarea Dacia.
Cu toate acestea, raportul de forte intre sindicat si patronat este o negociere continua, in care fiecare dintre parti incearca sa isi maximizeze castigul.
Astfel, victoria din acest an a sindicalistilor de la Dacia nu a fost una totala. Ei au solicitat initial o majorare salariala lunara in suma fixa de 550 de lei pentru fiecare salariat in parte, aceasta fiind cea mai mare solicitare de acest gen din industrie.
"Atata vreme cat vorbim de o relatie sanatoasa de colaborare intre parti care se doreste continuata intre angajator si salariati, nu putem vorbi de victorii exclusive, unilaterale, doar ale uneia din parti asupra celeilalte", mai spune Neacsu.

Relatia dintre angajator si sindicat, ca o casnicie
Relatia dintre liderii companiei si liderii sindicali poate fi comparata cu relatia dintr-o casatorie, spun specialistii, in care castiga cine poate: daca sindicatele pot face presiuni asupra companiei si pot solicita informatii cu privire la activitatea acesteia, angajatorii au avantajul de a-si face o strategie de management care nu poate fi controlata de sindicate.
"Pana la urma, in toate cazurile in care avem o relatie sanatoasa de cooperare intre parti, care se doreste continuata, se ajunge tot la un acord; desigur, aceasta se poate cristaliza mai devreme sau mai tarziu, intr-un mod mai putin liber sau <asistat> legal (folosind instrumente de presiune juridica) si eventual cu consecinte financiare mai mult sau mai putin luate in calcul de la bun inceput", mai spune Neacsu.
Chiar daca liderii sindicali de la Dacia au fost implicati si in negocieri precum cele din perioada postpreluare de catre Renault, cand au fost concediati mai mult de 16.000 de angajati, negocieri care au fost mult mai dure decat revendicarile salariale din aceasta primavara, cererile lor nu au putut fi satisfacute integral.
"Sindicalistii ne-au inteles atunci cand a trebuit sa impartim saracie, se poate lucra cu ei in parteneriat atunci cand iti este greu, au inteles ca nu patronul plateste, ci clientul", adauga Stroe.
Pe de alta parte, nici politica internationala a Renault, care a preluat in urma cu zece ani Dacia, nu putea permite ca cererile sindicalistilor sa fie solutionate favorabil pentru angajati in totalitate. Nici in Franta Renault nu a fost de acord cu toate revendicarile sindicatului CGT, unul dintre cele mai puternice din tara.

Avem nevoie de sindicate?
In opinia vicepresedintelui de la Dacia, rolul unui sindicat este foarte util pentru sefii de companii, pentru ca ii obliga sa actioneze cinstit.
"Este bine sa ai in permanenta pe cineva care te vegheze, pentru ca pot aparea unele slabiciuni umane", explica Stroe.
Un alt angajator cu o reprezentativitate sindicala semnificativa este Arcelor Mittal Galati. Compania siderurgica a trimis in somaj tehnic toti cei peste 10.000 de angajati in acest an, pe fondul lipsei de comenzi. Din toamna anului trecut, compania a oprit temporar unele otelarii, furnale si laminoare pentru a nu produce pe stoc si a inchis Uzina CocsoChimica, preferand sa importe cocs. Sindicatele formate in cadrul companiei au avut un rol activ in negocierea unor pachete financiare stimulative pentru plecarea a 4.000 de salariati. De asemenea, sindicalistii au avut mai multe mitinguri de protest si au trimis si la Curtea Constitutionala un dosar care viza un conflict de interese cu angajatorul.

Unu din trei angajati de la Selgros este membru de sindicat
In cadrul retailerului alimentar Selgros Cash& Carry, peste o treime din cei aproximativ 5.000 de angajati sunt membri in cadrul celor doua sindicate care functioneaza in companie, Sindicatul National Selgros, cu sediul in Brasov si Sindicatul Liber Selgros, cu sediul in Ploiesti.
"Fiecaruia dintre sindicate i-a fost pus la dispozitie un sediu si dotari administrative corespunzatoare. Prima mare reusita in relatia cu sindicatele am avut-o anul trecut, cand am incheiat contractul colectiv de munca la nivel de unitate, un contract multianual, valabil pana in 2011, dupa negocieri care au durat aproximativ doua luni", sustine Pia Krauss, directorul de marketing al Selgros Cash& Carry Romania.
Anul acesta, compania a negociat in luna august cu sindicatele pentru evitarea concedierilor si a stabilit acordarea de concedii fara plata tuturor angajatilor, pentru a reduce cheltuielile cu personalul.
"Toti angajatii lantului nostru de magazine sunt in concediu fara plata un numar de maximum 5 zile pe luna, in lunile septembrie, octombrie si noiembrie 2009. Nu am avut situatii in care angajatii sa fi parasit compania din acest motiv", adauga Krauss.
In prezent, negocierile cu sindicatele din cadrul retailerului se refera la clauzele anuale si la incercarea de a evita concedierile.
"Deocamdata, derulam negocieri pentru cele patru capitole din contractul colectiv de munca. Dorim o majorare a salariilor cu pana la 20%, insa nu stiu daca sunt dispusi sa ne-o acorde. O alta solicitare se refera la timpul de lucru, unde vrem acordarea unei zile in plus la concediul de odihna, care sa fie acordata in functie de vechime. Mai cerem modificari la programul de lucru si la sporuri", precizeaza Laurentiu Eftimie, presedintele Sindicatului Liber Selgros Romania si adjunct-sef de raion in cadrul Selgros. In prezent, sporurile acordate de Selgros au valoarea de 10% din salariu pentru zilele de sambata lucrate, 15% pentru duminici, iar un alt spor de 5% se acorda in functie de vechime si este inclus in salariul de baza.
"Vrem sa obtinem un spor de 10% pentru vechime pentru angajatii care lucreaza de peste zece ani. Pana la aparitia sindicatului, primeam sporuri de numai 15% pentru tot weekendul", mai spune Eftimie.
Sindicatul Liber Selgros Romania a fost infiintat in luna august a anului 2007, fara acordul conducerii companiei. In iunie 2008, sindicatul a declansat greva japoneza in cadrul magazinului din Ploiesti si a protestat impotriva deciziei conducerii Selgros de a ignora dreptul la negocieri colective, potrivit datelor de pe site-ul organizatiei sindicale.
"Deocamdata avem o relatie destul de buna cu angajatorul. Anul acesta va fi putin mai greu sa negociem, avand in vedere faptul ca actuala criza aduce un motiv in plus pentru fiecare patron sa nu ia prea multe hotarari care sa avantajeze angajatii", mai spune liderul sindicatului care are aproximativ 300 de membri.
"Eu am fost vazut ca un junghi in fata liderilor companiei, pentru ca sindicatul a aparut fara acordul lor, in urma nevoilor salariatilor. Sindicatele reprezinta un motiv de teama pentru angajatori, dar exista si o strategie in randul marilor companii de a contracara organizatiile sindicale", explica Eftimie.
De aceeasi parere este si partenerul in cadrul casei de avocatura Popovici Nitu & Asociatii, insa o astfel de situatie nu poate fi generalizata.
"Intr-adevar, poate in unele cazuri constituirea sau intrarea unui sindicat este privita cu retinere, asimilata cu obligatia de acceptare a unui intrus sau cel putin cu riscul unor complicatii nedorite. Insa cred ca e greu de generalizat pornind de la aceste abordari mai reticente", mai spune Neacsu.

90% din salariatii norvegieni, suedezi si finlandezi fac parte din sindicate
Gradul de sindicalizare din statele din nordul Europei este de 90%, insa numarul de angajati care provin din sectorul de stat si din cel privat cuprinsi in sindicate difera.
"In tarile nordice, din numarul total de salariati, cam 15- 20% sunt bugetari. In aceste tari, gradul de sindicalizare a ramas acelasi de 50 de ani incoace", mai spune Hossu.
In state precum Belgia, Germania sau Olanda, gradul de sindicalizare este cuprins intre 40 si 60%, similar cu cel din Romania. O reprezentativitate mai slaba a angajatilor in sindicate o au statele din sudul si sud-vestul Europei. Daca Italia are un grad de sindicalizare de 20%, iar Franta de 8%, in statele iberice numai 5% din salariati sunt cuprinsi in sindicate.
"Institutiile sindicale nu au gasit un raspuns la o intrebare de fond pe care o pun lucratorii: ce le ofera lor sindicatul? Ei nu au stiut cum sa motiveze muncitorii, si au pierdut, in special, angajatii din sectorul de IMM-uri", adauga Hossu.

Cum lupta angajatii romani cu angajatorii

• Jumatate din salariatii romani sunt membri ai sindicatelor
• 1,2 mil. de angajati care fac parte din sindicate provin din sectorul privat
• Companiile private cu cele mai puternice sindicate: Automobile Dacia, Arcelor Mittal
• Gradul de sindicalizare in Romania (de 50- 52%) este comparabil cu cel din state precum Belgia, Germania sau Olanda
• Ce rol au sindicatele: negociaza contractele colective de munca, bonusurile, programul de lucru, concediile, protesteaza cand nu li se iau in considerare solicitarile si supreavegheaza activitatea liderilor companiei.