MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (4). Mic tratat de securistologie
Autor:
Alexandru Ciolan
11.11.2009
Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa
luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei
propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie
1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu
democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putem
privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul -
inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate
zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze
homeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna la
sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa
1989.
Daca e adevarat ca de securisti nu am scapat, in
pofida schimbarii regimului, cum nu scapa oaia de scaieti si
câinele de capuse, drept ar fi sa ne ocupam in continuare de
reflexele lexicale ale lumii lor, lasând sa mai astepte pâna
saptamâna viitoare cuvintele noilor realitati de dupa decembrie
1989.
..
Securistii de rând, cei care pazeau stâlpii la
trecerea coloanelor oficiale sau care executau urmarirea cea de
toate zilele a cârtitorilor vânduti Occidentului sau care ascultau
telefoanele ori citeau corespondenta românilor de tip nou erau
"baieti": "Apeluri cu vorbe colorate, injuraturi, ma rog, limbajul
cunoscut al «baietilor»" (Lupta 212/93, p. 5) sau "baieti cu ochi
albastri": "(...) securistilor li se mai spunea si «baietii cu ochi
albastri»" (Cultura, 15 V 04, p. 3). Purtatorii de trese de tabla
(subofiterii), de stelute (ofiterii inferiori) sau de stele
(ofiterii superiori), priviti si tratati la gramada, formau
"securimea": "(…) acelasi PCR si aceeasi securime s-au difuzat la
vârful deciziei in absolut toate zonele lumii noastre…" (Cotid., 8
V 09), iar naravurile lor "securistice" pre- si postdecembriste
contureaza o lume aparte, "securismul": "(...) se straduiesc sa
arunce putina lumina asupra securismului metamorfozat in coruptie,
un securism mai tenebros decât pe vremea lui Ceausescu..." (R.lit.,
3 VII 02, p. 31). Cu studierea securimii si a securismului se ocupa
"securistologia": "Volumul e un fel de introducere in
securistologie…" (R.lit. 12/08, p. 13), care printre altele isi
propune sa lecuiasca neamul de "securistomanie", frica, nefondata
sau exagerata, stârnita de fosta sau metamorfozata "secu": "S-ar
impune in chestiunea Securitatii o abordare lucida, lipsita de
patima si de spaime. (Ea) ne-ar oferi prilejul atât de necesar de a
scapa de securistomanie, una dintre gravele maladii ale societatii
noastre de azi." (Expr. Mag., 6 VI 91). Dupa aproape doua decenii,
spaima s-a tocit de tot, nu mai e nici macar teama, dar analiza
lucida nu s-a facut... "Filosecuristii ne aburesc spunând ca
discreta institutie ne-a aparat de tot felul de primejdii
nestiute." (R.lit., 25 VIII 06, p. 4). Sa mai asteptam, sa mai
speram, totusi...?
Care erau primejdiile stiute si nestiute, avuate
sau dezavuate, de care ne fereau, prin metode specifice,
"lucratorii" insarcinati cu apararea cuceririlor revolutionare si a
ordinii socialiste? In primul rând, "anticomunismul" si
"anticomunistii". In ultima decada a lui noiembrie 2006, presa
vestea "Moartea unui anticomunist: pr. Gheorghe Calciu" (Cotid., 22
XI 06). Din cei 81 de ani de viata, preotul Calciu a petrecut in
inchisorile comuniste 21, trecând si prin infernul reeducarii de la
Pitesti. Din a doua detentie, a fost eliberat in 1984 numai pentru
a fi izgonit din tara. Nu trebuia sa mai "perverteasca" tinerii, cu
predicile sale, nici din amvon, nici (dupa ce "organele" vigilente
i-au blocat accesul in lacasul de cult) de pe treptele bisericii.
"Dusmanul poporului" Gheorghe Calciu a murit intr-un salon de
spital din Statele Unite, dar trupul sau se afla in tara, in
cimitirul manastirii nemtene Petru Voda. Dumnezeu sa-l odihneasca!
"Nasc si in Moldova oameni!" Ca daca nu s-ar fi nascut, securitatea
ce-ar mai fi facut...?
Exemplificari si datari pentru sensurile si
cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR
(Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura
Logos.
ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.