MISTERELE CUVINTELOR/ Vocabularul tranzitiei (4). Mic tratat de securistologie

Autor: Alexandru Ciolan 11.11.2009
Douazeci de ani - frumoasa vârsta! Daca ar fi sa luam in serios unitatea cronologica de masurare a democratiei propusa de Silviu Brucan, primele doua decenii de dupa decembrie 1989 au reprezentat perioada de acomodare a românilor cu democratia. Am depasit vârsta cresei, mergem la gradinita. Si putem privi, cu intelegere si amuzament, in urma, facând bilantul - inclusiv cel lingvistic, pentru ca vocabularul nostru cel de toate zilele s-a schimbat si el in nesfârsita noastra tranzitie. In doze homeopate administrate saptamânal, vom trece in revista, pâna la sfârsitul anului, câteva dintre inovatiile lexicale de dupa 1989.
Daca e adevarat ca de securisti nu am scapat, in pofida schimbarii regimului, cum nu scapa oaia de scaieti si câinele de capuse, drept ar fi sa ne ocupam in continuare de reflexele lexicale ale lumii lor, lasând sa mai astepte pâna saptamâna viitoare cuvintele noilor realitati de dupa decembrie 1989. ..
Securistii de rând, cei care pazeau stâlpii la trecerea coloanelor oficiale sau care executau urmarirea cea de toate zilele a cârtitorilor vânduti Occidentului sau care ascultau telefoanele ori citeau corespondenta românilor de tip nou erau "baieti": "Apeluri cu vorbe colorate, injuraturi, ma rog, limbajul cunoscut al «baietilor»" (Lupta 212/93, p. 5) sau "baieti cu ochi albastri": "(...) securistilor li se mai spunea si «baietii cu ochi albastri»" (Cultura, 15 V 04, p. 3). Purtatorii de trese de tabla (subofiterii), de stelute (ofiterii inferiori) sau de stele (ofiterii superiori), priviti si tratati la gramada, formau "securimea": "(…) acelasi PCR si aceeasi securime s-au difuzat la vârful deciziei in absolut toate zonele lumii noastre…" (Cotid., 8 V 09), iar naravurile lor "securistice" pre- si postdecembriste contureaza o lume aparte, "securismul": "(...) se straduiesc sa arunce putina lumina asupra securismului metamorfozat in coruptie, un securism mai tenebros decât pe vremea lui Ceausescu..." (R.lit., 3 VII 02, p. 31). Cu studierea securimii si a securismului se ocupa "securistologia": "Volumul e un fel de introducere in securistologie…" (R.lit. 12/08, p. 13), care printre altele isi propune sa lecuiasca neamul de "securistomanie", frica, nefondata sau exagerata, stârnita de fosta sau metamorfozata "secu": "S-ar impune in chestiunea Securitatii o abordare lucida, lipsita de patima si de spaime. (Ea) ne-ar oferi prilejul atât de necesar de a scapa de securistomanie, una dintre gravele maladii ale societatii noastre de azi." (Expr. Mag., 6 VI 91). Dupa aproape doua decenii, spaima s-a tocit de tot, nu mai e nici macar teama, dar analiza lucida nu s-a facut... "Filosecuristii ne aburesc spunând ca discreta institutie ne-a aparat de tot felul de primejdii nestiute." (R.lit., 25 VIII 06, p. 4). Sa mai asteptam, sa mai speram, totusi...?
Care erau primejdiile stiute si nestiute, avuate sau dezavuate, de care ne fereau, prin metode specifice, "lucratorii" insarcinati cu apararea cuceririlor revolutionare si a ordinii socialiste? In primul rând, "anticomunismul" si "anticomunistii". In ultima decada a lui noiembrie 2006, presa vestea "Moartea unui anticomunist: pr. Gheorghe Calciu" (Cotid., 22 XI 06). Din cei 81 de ani de viata, preotul Calciu a petrecut in inchisorile comuniste 21, trecând si prin infernul reeducarii de la Pitesti. Din a doua detentie, a fost eliberat in 1984 numai pentru a fi izgonit din tara. Nu trebuia sa mai "perverteasca" tinerii, cu predicile sale, nici din amvon, nici (dupa ce "organele" vigilente i-au blocat accesul in lacasul de cult) de pe treptele bisericii. "Dusmanul poporului" Gheorghe Calciu a murit intr-un salon de spital din Statele Unite, dar trupul sau se afla in tara, in cimitirul manastirii nemtene Petru Voda. Dumnezeu sa-l odihneasca! "Nasc si in Moldova oameni!" Ca daca nu s-ar fi nascut, securitatea ce-ar mai fi facut...?
Exemplificari si datari pentru sensurile si cuvintele noi din acest articol veti gasi in editia a treia a DCR (Dictionarul de Cuvinte Recente), aflat in pregatire la Editura Logos.

ALEXANDRU CIOLAN (n. 1952, Bucuresti). Filolog (absolvent de spaniola-romana al Universitatii Bucuresti). Profesor navetist (Alexandria, Teleorman, 1977-78), corector, apoi redactor-traducator la revista "Lumea" (1978-83), redactor la Editura Politica si ulterior la Editura Humanitas (1983-1991), editor si administrator al Editurii Logos (din 1992). Traducator si publicist. Zona de interes principala: lexicologia, lexicografia. Preferinte muzicale: Buena Vista Social Club, Elis Regina, Chavela Vargas, Liviu Vasilica, Maria Lataretu, Faramita Lambru, Dire Straits. Pasiuni: gatitul si conservele de casa. Dorinte: sa aiba nepoti.